Războiul din Ucraina are și o dimensiune ascunsă, puțin discutată public: controlul asupra titanului, material esențial în industria aerospațială. Regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie ascund unele dintre cele mai importante rezerve din lume.
Titanul, metalul care decide războaie
În mijlocul confruntării armate dintre Rusia și Ucraina, o resursă cu totul specială a intrat în atenția serviciilor secrete, a liderilor NATO și a complexului militar occidental: titanul. Acest metal ultra-rezistent, ușor și anticoroziv este vital pentru fabricarea avioanelor de luptă, rachetelor cu rază lungă, submarinelor și sateliților.
Mai puțin cunoscut publicului larg, titanul are o importanță strategică asemănătoare petrolului în secolul XX. Iar Ucraina, cu cele peste 20 de milioane de tone de rezerve dovedite, joacă un rol crucial în aprovizionarea globală. Cele mai mari zăcăminte se află în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, zone aflate sub presiune militară directă încă din primele luni ale invaziei ruse.
Controlul resurselor din Zaporojie și Dnipropetrovsk
Potrivit datelor oficiale ale Serviciului Geologic al Ucrainei și analizelor furnizate de Institute for the Study of War (ISW), zăcămintele de titan din Ucraina reprezintă circa 15% din rezervele exploatabile de pe glob. Cel mai cunoscut complex este mina Irșansk din regiunea Jitomir, dar concentrarea resurselor în sud-estul țării face din Dnipropetrovsk și Zaporojie puncte-cheie.
Publicația americană Time a documentat, în 2023, faptul că Rusia a încercat încă din 2014 să controleze indirect producția ucraineană de titan, prin intermediul unor companii-paravan și a unor rețele de interpuși. Printre numele investigate s-a numărat și oligarhul rus Dmitri Mazepin, implicat în tranzacții controversate cu uzinele de procesare din Crimeea și sudul Ucrainei.
În Zaporojie se află și uzina ZTMC – Zaporozhye Titanium and Magnesium Combine – una dintre puținele din lume capabile să producă titan de puritate înaltă la scară industrială. Acest tip de titan este esențial pentru componentele de înaltă precizie ale rachetelor folosite de NATO și SUA. După ocuparea parțială a regiunii, ZTMC a fost considerată vulnerabilă la sabotaje sau preluări forțate.
Ce rol joacă titanul în arsenalul occidental
SUA și aliații săi din NATO folosesc titan în aproape toate sistemele moderne de armament. Rachetele cu rază medie și lungă de acțiune, dronele MQ-9 Reaper, avioanele F-35 și F-22 Raptor, dar și noile submarine din clasa Columbia – toate depind de aliaje pe bază de titan.
Conform datelor din raportul Pentagonului privind „lanțurile de aprovizionare critice” din 2022, Statele Unite importau o bună parte din titanul procesat din Ucraina, înainte de război. În paralel, Rusia era un alt furnizor important, lucru care s-a schimbat radical după impunerea sancțiunilor.
Industria aerospațială europeană este și ea dependentă de titan. Grupul Airbus, de exemplu, a anunțat încă din 2022 că va căuta surse alternative după ce livrările din Rusia au fost oprite. Ucraina a devenit, astfel, un punct de interes pentru menținerea capacității de producție militară a UE.
De ce Rusia vrea titanul ucrainean
Rusia este, la rândul său, dependentă de producția de titan pentru propriul complex militar-industrial. Compania VSMPO-AVISMA, cel mai mare producător de titan din lume, are legături directe cu Ministerul Apărării din Rusia și furnizează piese pentru aeronavele Sukhoi și MiG, dar și pentru rachetele hipersonice.
Controlul asupra regiunilor din sud-estul Ucrainei i-ar permite Moscovei nu doar să limiteze accesul NATO la aceste resurse, ci și să-și asigure propriul necesar în cazul unei confruntări prelungite. Conform unei analize publicate de Reuters în 2023, rușii au încercat să preia controlul logistic asupra rutelor de transport al mineralului brut din minele din sudul Ucrainei către porturile de la Marea Neagră.
Ucraina își securizează industria strategică
În plin război, Ucraina a accelerat naționalizarea unor active considerate vitale pentru securitatea națională. ZTMC din Zaporojie a fost pusă sub controlul direct al statului în 2022. De asemenea, autoritățile ucrainene au lansat un plan de investiții și parteneriate occidentale pentru a relansa capacitatea de procesare a titanului în regiunile neafectate de război.
Președintele Zelenski a subliniat în mai multe rânduri că industria strategică a Ucrainei trebuie protejată nu doar de bombardamente, ci și de infiltrarea capitalului ostil. Într-un discurs rostit în 2024, liderul de la Kiev a spus: „Titanul, grâul, litiumul – toate sunt parte din războiul invizibil pe care Rusia îl poartă împotriva noastră. Nu vom ceda aceste resurse vitale”.
Implicații pentru România și regiune
România, deși nu este producător de titan, are un rol în lanțul logistic regional. Portul Constanța a fost folosit pentru transporturi strategice de minereuri, iar companiile din industria aerospațială și de apărare din țară depind de furnizori est-europeni pentru materii prime speciale.
Într-un raport al Comisiei Europene privind materiile critice (publicat în 2024), România a fost desemnată ca posibil hub pentru depozitare și distribuție de titan în Europa Centrală, în contextul reconfigurării rutelor comerciale care evită Rusia.
O resursă cu valoare militară și politică
Titanul a devenit, fără exagerare, una dintre monedele de schimb geopolitice ale acestui război. Ucraina știe că păstrarea controlului asupra zăcămintelor din sudul țării înseamnă nu doar menținerea unei poziții de forță în fața invadatorului rus, ci și consolidarea rolului său ca furnizor strategic pentru aliații occidentali.
Pentru Rusia, pierderea acestor rezerve ar însemna o lovitură dublă: atât economică, cât și militară, pe termen lung. Din acest motiv, regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie rămân nu doar fronturi de luptă vizibile, ci și teatre ale unei confruntări invizibile, dar esențiale.
