Economiştii Băncii Comerciale Române (BCR) menţin estimarea de scădere economică pentru anul 2026, anticipând o contracţie a PIB-ului real de 0,3%, pe fondul contracţiei continue a consumului populaţiei. Deşi recesiunea tehnică a dispărut din statistici recente, presiunile macroeconomice rămân ridicate şi afectează perspectivele de creştere.
Recesiunea tehnică dispare din statistici
Datele rectificate publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că economia României a scăzut cu 1,2% anual în primul trimestru din 2026 (rectificat de la -1,7% anterior). Dinamica secvenţială, faţă de trimestrul al patrulea din 2025, a fost rectificată la 0%, de la -0,2% anterior, în timp ce cea din T4 2025 a fost rectificată la -1,9%, de la 2%.
Cu această rectificare, economia nu mai înregistrează cele două trimestre consecutive de scădere necesare pentru a se califica tehnic ca fiind în recesiune. Cu toate acestea, semnele de încetinire economică rămân vizibile, iar analiştii BCR consideră că declinul economic continuă, chiar dacă nu mai îndeplineşte definiţia tehnică strictă de recesiune.
Consumul rămâne principalul factor negativ
„Continuăm să ne aşteptăm la o recesiune uşoară în 2026, cu o contracţie a PIB-ului real estimată la 0,3%, după o creştere dezamăgitoare de 0,7% în 2025. Anticipăm că consumul va rămâne redus în acest an, aşa cum indică datele de înaltă frecvenţă, pe fondul unei inflaţii ridicate care menţine creşterea salariilor reale în teritoriu negativ pe tot parcursul anului”, explică Vlad Ioniţă, economist la BCR Cercetare.
La contracţia anuală de -1,2% din primul trimestru, consumul efectiv al populaţiei a contribuit cu -1,3 puncte procentuale, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie pozitivă de 0,9 puncte procentuale. Restul influenţei negative a venit de la variaţia stocurilor (-1 punct procentual), în timp ce exportul net a adus o contribuţie pozitivă de 0,2 puncte procentuale.
Structura PIB şi dependenţa de consum
Consumul populaţiei are o contribuţie de 72,5% la formarea PIB-ului, în timp ce consumul final efectiv reprezintă 82,5%. Investiţiile generează 19,9% din PIB, în timp ce exportul net este negativ (-5,1%), dat fiind faptul că ponderea exporturilor în PIB (42,3%) este mai mică decât cea a importurilor (47,4%).
Această structură face ca economia României să fie extrem de dependentă de consumul intern, iar scăderea puterii de cumpărare a populaţiei are un impact disproporţionat asupra creşterii economice. Inflaţia ridicată menţine creşterea salariilor reale în teritoriu negativ, ceea ce reduce capacitatea de consum a populaţiei.
Investiţiile, singurul factor de compensare
„În schimb, activitatea de investiţii ar trebui să se accelereze, susţinută de fondurile substanţiale ale Uniunii Europene disponibile pentru România în 2026. Politicienii par hotărâţi să maximizeze absorbţia acestor resurse, ceea ce ar trebui să ofere un impuls semnificativ formării de capital şi să compenseze parţial slăbiciunea consumului privat”, adaugă economistul BCR.
Exporturile nete ar putea oferi o surpriză pozitivă în acest an, pe baza evoluţiilor balanţei comerciale din primul trimestru. Cu toate acestea, contextul internaţional rămâne incert, iar tensiunile comerciale globale ar putea afecta cererea externă pentru produsele româneşti.
Sectoriale: doar construcţiile şi spectacolele cresc
Pe partea de ofertă, agricultura şi intermedierile financiare au avut o contribuţie neutră la dinamica anuală. Au adus scăderi industria (-0,2 puncte procentuale), comerţul (-0,8 pp), IT&C (-0,3 pp), activităţile profesionale (-0,3 pp) şi administraţia publică (-0,2 pp). Au avut contribuţii pozitive doar construcţiile (+0,4 pp) şi spectacolele (+0,3 pp).
„Structura cererii este, în general, în conformitate cu aşteptările noastre şi confirmă semnalele observate în datele de înaltă frecvenţă. Ne aşteptăm ca acest consum să rămână o frână pentru creştere timp de cel puţin încă două trimestre. În acest context, un impuls susţinut de creştere a activităţii investiţionale devine crucial pentru a evita o recesiune mai profundă”, conchide Vlad Ioniţă.
Perspective şi recomandări
Economia României traversează deja al treilea an de creştere economică anemică. În acest context, deficitul bugetar ar trebui să scadă la 6,2% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025 şi 9,3% în 2024. Execuţia bugetară la patru luni arată un deficit de 1,17%, faţă de 2,92% în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce sugerează că ţinta de 6,2% este realizabilă dacă ritmul se menţine.
Cu toate acestea, instabilitatea politică şi incertitudinea privind formarea unui nou guvern ar putea afecta implementarea reformelor necesare şi atragerea investiţiilor străine. Economiştii recomandă prudenţă atât pentru consumatori, cât şi pentru mediul de afaceri în a doua jumătate a anului 2026.
Surse: Profit.ro, BCR Cercetare, Institutul Naţional de Statistică
