Renasc coloșii industriali condamnați la uitare după Revoluție. După 5 decenii fără investiții și un deceniu în care lacul a stat gol, barajul Leșu din Munții Apuseni intră, în sfârșit, într-un amplu proces de reabilitare. Lucrările, așteptate de o generație întreagă de ardeleni, vor demara în luna mai. Odată repus în funcțiune, barajul poate schimba dramatic viitorul regiunii.
Vestea este cu atât mai bună cu cât proiectul a fost foarte aproape să piardă finanțarea din PNRR. Însă, în ultimul moment, autoritățile centrale au decis să nu-l elimine de pe listă.
Un proiect salvat in extremis. Barajul secat devine investiție strategică
Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri a confirmat miercuri, 23 aprilie, că licitația publică s-a finalizat, contractul urmând să fie semnat în zilele următoare. Reabilitarea barajului va costa 98,9 milioane de lei (fără TVA), termenul de execuție fiind deosebit de ambițios: mai 2025 – iunie 2026, așadar numai un an planificat pentru lucrări de o asemenea anvergură.
„Finalizarea acestei proceduri în mai puțin de 30 de zile este rezultatul muncii profesioniste și dedicate a echipei A.B.A. Crișuri. Le mulțumesc colegilor pentru seriozitate, dar și tuturor miniștrilor și oamenilor de stat care au susținut acest proiect și au înțeles importanța lui pentru siguranța și dezvoltarea durabilă a zonei montane din județul Bihor”, a transmis Pásztor Sándor, directorul instituției, pentru eBihoreanul.
Proiectul era pe punctul să fie abandonat din cauza riscului de nerespectare a termenelor asumate prin PNRR, context care ar fi dus obligatoriu la pierderea fondurilor europene. Însă, ABA Crișuri a oferit garanții suficiente că lucrările vor fi finalizate la termen. În consecință, autoritățile de la București au decis să păstreze investiția în planul de redresare, alături de alte baraje cheie din vestul țării.
Bijuteria din inima Apusenilor va juca un rol cheie în prevenirea inundațiilor
Barajul Leșu, aflat în inima Munților Apuseni, este una dintre cele mai mari acumulări hidrotehnice din județul Bihor, construit între anii 1969-1973. Deși a fost proiectat ca o acumulare cu rol multiplu — protecție împotriva inundațiilor, alimentare cu apă, piscicultură și energie electrică —, în ultimii 10 ani a fost inutilizabil, după ce în anul 2015 lacul fusese golit din cauza infiltrațiilor periculoase.
Barajul Leșu deservește direct și indirect mai multe localități cheie din zona montană a Bihorului: Remeți, Munteni, Bulz, Bratca și Bălnaca. Fără apa sa, comunitățile au fost nevoite să se bazeze pe surse alternative, deseori nesigure sau ineficiente.
În plus, acumularea, cu o capacitate de peste 28 milioane metri cubi și o suprafață de aproximativ 150 de hectare, este vitală pentru prevenirea inundațiilor.
Fonduri masive - Strategia națională pentru reducerea riscurilor de dezastre
Contractul a fost câștigat de o asociere formată din 5 firme, începând cu Socot SA din Târgu Mureș — una dintre cele mai titrate companii în construcții hidrotehnice din România. Alături de ea se mai află Aquaproiect SA, Controlsoft Automatizare SRL, Electric Light Expert și Carpi Tech, fiecare cu expertiză în zonele tehnice ale proiectului, mai scrie publicația locală.
Proiectul de la Leșu face parte dintr-un plan național, prin care România va moderniza minim 40 de baraje până în anul 2026, cu fonduri europene de peste 280 milioane euro. În paralel, țara noastră are în derulare o nouă Strategie națională pentru reducerea riscurilor de dezastre, prevăzând investiții totale de 15,4 miliarde euro până în 2035 pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.
