Amplasată în inima Bucureștiului, într-o zonă de lux a Capitalei, lăcașul de cult a ajuns să fie cunoscut ca „Biserica vedetelor”. Este locul în care și-au unit destinele personaje importante din showbiz-ul românesc, dar prea puțini știu că, de fapt, are o istorie spectaculoasă.
Bucureștenii trec nepăsători, zi de zi, pe lângă această bijuterie arhitecturală, fără să știe că în interiorul ei se află o adevărată comoară.
Construcția Bisericii Cașin a început în vara anului 1937, după proiectul realizat de arhitectul D. Ionescu-Berechet. Ideea s-a născut însă cu doi ani înainte.
După încheierea Primului Război Mondial, în București apărea cartierul Parcul Domeniilor. Cei care s-au mutat acolo au cerut ridicarea unei biserici parohiale. Primul pas către transformarea dorinței în realitate a fost făcut în 1935, odată cu înființarea Consiliului Parohial.
Fondurile necesare au fost obținute prin donații de la Ministerul Agriculturii si Domeniilor, alte insituții ale statului și de la credincioși, prin eforturile depuse de preotul paroh Dumitru I. Manta.
Te-ar putea interesa și: Colțul de Rai din inima Capitalei. Bucureștenii trec zi de zi pe lângă el, are o istorie de aproape 200 de ani
Biserica vedetelor din București a fost închisă de comuniști, iar preotul paroh, trimis în închisoare
Trei ani mai târziu, pe 15 noiembrie 1938, construcția Bisericii Cașin era finalizată. Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și contextul social al vremii au pus stop lucrărilor de amenajare interioară a lăcașului de cult, fiind reluate abia în 1946.
Biserica Cașin nu a fost ferită de deciziile drastice ale regimului comunist. Lăcașul de cult a fost închis din 1956 până în 1960. Autoritățile au confiscat arhiva, iar pe preotul Dumitru Manta l-au trimis în închisoare.
Comuniștii au vrut să fie dată uitării, dar Biserica Cașin a supraviețuit și a devenit, în prezent, una dintre cele mai frumoase din oraș, numită de mulți și „Biserica vedetelor din București”, fiind aleasă de celebrități pentru cele mai importante momente ale vieții.
Un detaliu impresionant despre lăcaș, pe care prea puțini îl cunosc, este faptul că mozaicul din interior este primul din România care a fost realizat integral din sticlă de Murano. Nu este singurul material valoros folosit pentru ornamente. Peretele din spatele pridvorului este placat cu marmură, iar ușile de intrare au basoreliefuri turnate în bronz, reprezentându-i pe Sfinții Petru și Pavel și pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
Te-ar putea interesa și: Cavoul cu preț de apartament cu 3 camere din Cimitirul Bellu aparține unei familii care a marcat viața Capitalei. Cum arată și cine se odihnește acolo
