Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia era așteptată de piața financiară, având în vedere că inflația rămâne încă peste ținta băncii centrale. Pentru românii cu credite ipotecare sau de consum, aceasta înseamnă că ratele lunare nu vor scădea în viitorul apropiat, relatează Digi24, Adevărul și Economica.net.
De ce a menținut BNR dobânda
Deși inflația a început să scadă, BNR consideră că presiunile asupra prețurilor persistă. Rata anuală a inflației a coborât la 10,42% în iunie 2026, de la 10,85% în mai, dar rămâne mult peste ținta de 2,5% plus sau minus un punct procentual. Banca centrală a avertizat că există noi presiuni inflaționiste care ar putea amâna atingerea țintei până la finalul anului 2027.
Dobânda-cheie este principalul instrument prin care BNR controlează inflația. Menținerea ei la 6,50% are ca scop să descurajeze consumul și creditarea excesivă, reducând astfel presiunea asupra prețurilor. Aceasta este cea mai lungă perioadă de stabilizare a dobânzii din ultimii ani, nivelul de 6,50% fiind menținut din august 2024.
Cum sunt afectați cei cu credite
Pentru românii care au credite ipotecare cu dobândă variabilă, decizia BNR înseamnă că ratele lunare nu vor scădea. Indicele de referință pentru dobânzile la creditele în lei (IRCC) este influențat direct de dobânda-cheie. Atâta timp cât BNR nu reduce dobânda, IRCC rămâne la niveluri ridicate, iar ratele rămân mari.
Un credit ipotecar de 300.000 de lei, contractat pe 30 de ani, poate avea o rată lunară de aproximativ 2.500-2.800 de lei, în funcție de marja băncii. Pentru mulți români, această sumă reprezintă o treime sau chiar jumătate din venitul lunar. Cei care au contractat credite în perioada de dobânzi scăzute, înainte de 2022, au văzut ratele crescând cu sute de lei.
Creditarea de consum, în scădere
Dobânzile ridicate au dus la o scădere semnificativă a creditării de consum. Băncile au devenit mai selective și oferă credite doar clienților cu venituri stabile și istoric de creditare impecabil. Dobânzile la creditele de consum pot depăși 10-12% pe an, ceea ce descurajează majoritatea clienților. Sectorul imobiliar resimte, de asemenea, efectele, deoarece cererea de credite ipotecare este în scădere.
Analiștii economici susțin că BNR este prinsă între două focuri. Pe de o parte, trebuie să stăpânească inflația. Pe de altă parte, dobânzile ridicate frânează creșterea economică și afectează puternic sectorul privat. O reducere prematură ar putea declanșa o nouă rundă de scumpiri.
Când ar putea scădea dobânda
BNR a indicat că orice relaxare a politicii monetare va fi graduală și va depinde de evoluția inflației. Cele mai optimiste estimări sugerează că o primă reducere ar putea veni la începutul anului 2027, dar numai dacă prețurile continuă să se tempereze. Banca centrală a subliniat că nu există o dată fixă și că deciziile vor fi luate pas cu pas.
Pentru românii cu credite, mesajul este clar: nu trebuie să aștepte rate mai mici prea curând. Soluția pentru unii ar putea fi refinanțarea la o dobândă fixă, deși și acestea sunt la niveluri ridicate. Cei care plănuiesc să contracteze un credit nou ar trebui să-și calculeze cu atenție bugetul, având în vedere că dobânzile vor rămâne înalte cel puțin până la mijlocul anului viitor.
Perspectivele economiei
Menținerea dobânzii la 6,50% reflectă precauția BNR față de incertitudinile economice globale. Războiul din Ucraina, tensiunile comerciale internaționale și volatilitatea prețurilor la energie creează riscuri suplimentare. Banca centrală preferă să fie prudentă acum, decât să regrete o relaxare prematură.
Economia românească a crescut în primul semestru al anului, dar ritmul s-a temperat. Investițiile sunt în scădere, iar consumul intern rămâne principalul motor de creștere. Dacă inflația nu va fi stăpânită, BNR ar putea fi forțată să mențină dobânzile ridicate și mai mult, cu efecte negative asupra locuințelor și afacerilor.
