Raportul privind riscurile sistemice publicat de Banca Națională a României la finalul anului 2025 oferă o imagine clară asupra modului în care instituțiile financiare privesc evoluția economiei românești în perioada următoare. Documentul, construit pe baza evaluărilor principalelor bănci comerciale, arată care sunt vulnerabilitățile majore ale sistemului economic și ce efecte ar putea resimți populația în viața de zi cu zi.
Instituțiile de credit, care administrează cea mai mare parte a activelor financiare din România, indică o serie de riscuri ce pot influența costul creditării, stabilitatea locurilor de muncă și puterea de cumpărare a populației. Concluzia generală este una de prudență, într-un context economic marcat de presiuni fiscale, incertitudini externe și transformări tehnologice rapide.
Dezechilibrele macroeconomice rămân principala îngrijorare
Cel mai important risc identificat de bănci este deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Analiza face referire la deficitul bugetar ridicat și la deficitul de cont curent, două elemente care pot afecta stabilitatea financiară pe termen mediu.
În raport se arată că, deși autoritățile au început un proces de consolidare fiscală, presiunile asupra finanțelor publice rămân semnificative. Nevoia statului de finanțare poate duce la măsuri economice care să influențeze direct veniturile populației, fie prin taxe mai mari, fie prin reducerea unor cheltuieli publice.
Pentru sistemul bancar, aceste evoluții sunt relevante deoarece influențează dobânzile, cursul valutar și capacitatea de plată a debitorilor.
Creșterea costului vieții, un factor major de risc
Raportul evidențiază mai multe elemente care ar putea afecta bugetele gospodăriilor. Printre acestea se numără posibile majorări de taxe, inclusiv TVA, accize sau impozite pe anumite venituri.
Un alt factor important este evoluția costurilor cu energia, în special în contextul eliminării unor scheme de plafonare a prețurilor. În paralel, există posibilitatea introducerii unor taxe locale sau sectoriale suplimentare.
Toate aceste evoluții pot reduce venitul disponibil al populației și pot limita consumul, ceea ce influențează indirect și economia în ansamblu.
Riscurile cibernetice urcă în topul preocupărilor
Pe măsură ce serviciile bancare digitale devin dominante, securitatea cibernetică este tot mai importantă pentru sistemul financiar. Raportul arată că probabilitatea producerii unor incidente informatice a crescut față de anii anteriori.
Utilizarea pe scară largă a aplicațiilor de mobile banking și a plăților online creează oportunități pentru fraudă, motiv pentru care băncile acordă o atenție tot mai mare educației financiare și digitale a clienților.
Responsabilitatea protejării datelor nu aparține doar instituțiilor financiare, ci și utilizatorilor, care trebuie să fie atenți la tentativele de fraudă și la securitatea conturilor personale.
Riscul de neplată a creditelor este în creștere
Un alt element semnalat de raport este posibilitatea creșterii ratei de nerambursare a creditelor, atât în rândul populației, cât și al companiilor. Presiunile economice pot afecta capacitatea de plată a debitorilor, mai ales în cazul gospodăriilor cu venituri reduse.
Băncile consideră că angajații din firme mici și mijlocii sunt printre cei mai vulnerabili, deoarece aceste companii sunt mai expuse la fluctuațiile economice.
Creșterea dobânzilor sau deprecierea monedei naționale ar putea amplifica aceste riscuri, mai ales pentru persoanele care au credite în valută sau împrumuturi cu dobândă variabilă.
Domeniile economice considerate vulnerabile
Analiza sistemului bancar indică mai multe sectoare economice în care riscurile sunt mai ridicate. Agricultura este afectată de volatilitatea prețurilor și de efectele fenomenelor climatice extreme, inclusiv seceta severă din ultimii ani.
Construcțiile reprezintă un alt domeniu sensibil, în special în cazul companiilor care depind de contracte publice și de ritmul plăților din partea statului.
În evaluările băncilor apar, de asemenea, HoReCa și sectorul energetic, unde evoluțiile economice și legislative pot influența stabilitatea financiară a firmelor.
Piața imobiliară rămâne sub observație
Sectorul rezidențial este considerat un risc moderat, dar cu impact potențial semnificativ asupra economiei. Prețurile locuințelor au continuat să crească în termeni nominali, chiar dacă, ajustate cu inflația, evoluția este mai temperată.
Cererea pentru locuințe se menține ridicată, în timp ce oferta rămâne limitată, ceea ce contribuie la menținerea prețurilor la niveluri ridicate. Scăderea numărului de locuințe finalizate și oferta redusă de proprietăți disponibile la vânzare sunt factori care influențează piața.
Pe termen scurt, există semnale de relansare a construcțiilor, odată cu creșterea numărului de autorizații de construire.
Schimbările climatice devin un factor economic
Deși impactul imediat este considerat mai redus comparativ cu alte riscuri, schimbările climatice încep să influențeze economia și sistemul financiar. Sectorul agricol este unul dintre cele mai expuse, iar efectele fenomenelor extreme pot afecta capacitatea de rambursare a creditelor.
În același timp, băncile se pregătesc să introducă criterii de finanțare legate de sustenabilitate și de impactul asupra mediului, ceea ce ar putea influența accesul la finanțare în anii următori.
Un an dominat de prudență economică
Evaluările sistemului bancar indică faptul că anul 2026 ar putea aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor gospodăriilor și asupra mediului de afaceri. Costurile energiei, politica fiscală și evoluția dobânzilor sunt principalele variabile urmărite de instituțiile financiare.
Raportul BNR nu indică o criză iminentă, dar semnalează un context economic complex, în care deciziile financiare prudente devin esențiale atât pentru populație, cât și pentru companii.
