Coaliția de guvernare a decis să reducă lista de excepții la cumulul pensie-salariu, urmând să rămână exceptați doar demnitarii cu mandate prevăzute direct în Constituție. Șefii serviciilor, ai BNR și ai autorităților de reglementare ies din categoria exceptată.
Coaliția a decis reducerea drastică a listei de excepții
Coaliția de guvernare a scurtat, marți, lista de excepții de la interdicția cumulului pensie-salariu, o temă care a provocat reacții puternice în spațiul public în ultimele săptămâni. Decizia vizează eliminarea din categoria exceptată a unor funcții-cheie din stat.
Din lista de excepții dispar șefii serviciilor de informații, conducerea Băncii Naționale a României, precum și șefii autorităților de reglementare și control. Printre instituțiile care nu vor mai beneficia de excepție se află ANRE, ANCOM, ASF, Consiliul Legislativ, Autoritatea Electorală Permanentă și Curtea de Conturi.
Potrivit deciziei politice anunțate, rămân în lista de excepții doar acele funcții pentru care durata mandatului este stabilită direct prin Constituție.
Mandatele stabilite prin Constituție rămân exceptate
Constituția României prevede durate clare de mandat pentru anumite funcții centrale în arhitectura statului. Acestea sunt considerate incompatibile cu o limitare a cumulului pensie-salariu pe durata exercitării funcției.
Duratele de mandat prevăzute în Constituție sunt următoarele:
Avocatul Poporului are un mandat de 5 ani.
Parlamentarii au un mandat de 4 ani.
Președintele României are un mandat de 5 ani.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are un mandat de 1 an.
Membrii CSM au mandate de 6 ani.
Judecătorii Curții Constituționale au mandate de 9 ani.
Aceste categorii vor rămâne în afara interdicției de cumul, conform noii interpretări politice a deciziei Curții Constituționale.
Florin Manole a explicat sursa extinderii inițiale a excepțiilor
Ministrul Florin Manole a explicat public că lista foarte largă de excepții a apărut în urma unei interpretări extinse a unei decizii a Curții Constituționale.
„Problema vine din interpretarea prea largă a unei decizii a Curții Constituționale. Interpretarea aceea a făcut să avem această lungă lista de excepții, doar că, de fapt, decizia Curții Constituționale îi exceptează doar pe președintele României, care, apropo, oricum nu cumulează pensia cu salariul, pe parlamentari, pentru ca sunt aleși, pe președintele CSM, pe judecătorii de la Curtea Constituțională. E o lista mult mai scurtă, este vorba despre acei demnitari cu mandat stabilit de Constituție”, a declarat Florin Manole.
Explicația oficială vine în contextul tensiunilor publice apărute după ce lista inițială a excepțiilor a inclus un număr mare de șefi de instituții.
Șefii din instituțiile de reglementare ies definitiv din excepție
Ministrul a fost întrebat direct dacă șefii instituțiilor precum Consiliul Legislativ, AEP, Curtea de Conturi, BNR, SRI, SIE, STS, SPP, ANCOM, ANRE și ASF vor mai beneficia de excepție.
„Nu. Este o decizie a Partidului Social Democrat și sunt convins că și în coaliție o să găsim deschidere, pentru că este o raportare obiectivă la o decizie a Curții Constituționale”, a confirmat Florin Manole.
Această poziție marchează schimbarea oficială față de abordarea inițială, în care multe dintre aceste funcții fuseseră incluse pe lista excepțiilor.
Inițiativa de limitare a excepțiilor a venit din interiorul PSD
Potrivit surselor politice, propunerea de limitare a excepțiilor pentru cumulul pensie-salariu a fost formulată de Partidul Social Democrat. Social-democrații au solicitat explicit ca șefii ANRE, ANCOM, ASF și BNR să nu mai fie exceptați de la interdicția de cumul.
Această propunere a fost înaintată în cadrul discuțiilor din coaliție și a dus la redeschiderea negocierilor privind interpretarea deciziei Curții Constituționale.
Premierul a cerut o listă cât mai restrânsă
Sursele politice arată că premierul Ilie Bolojan ar fi solicitat, la rândul său, ca lista de excepții să fie cât mai scurtă. Această poziție a generat discuții contradictorii în interiorul coaliției.
În cadrul acestor discuții, premierului i s-ar fi explicat că nu pot fi incluși în interdicția de cumul cei ale căror mandate sunt prevăzute expres în Constituție.
Discuții tensionate între liderii coaliției pe tema Constituției
Potrivit informațiilor politice apărute în cursul zilei, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan ar fi purtat discuții în contradictoriu pe această temă. Miza principală a fost legată de delimitarea clară între funcțiile stabilite prin Constituție și cele stabilite prin lege.
Argumentul central invocat în aceste discuții a fost faptul că interdicția cumulului pensie-salariu nu poate fi extinsă asupra demnitarilor care au mandate constituționale, fără a crea un conflict juridic major.
Tema cumulului pensie-salariu a generat reacții publice puternice
Subiectul cumulului pensie-salariu a devenit una dintre cele mai sensibile teme din spațiul public în ultimele luni. Opinia publică a reacționat critic față de situațiile în care persoane aflate în funcții de conducere din stat încasau simultan pensii speciale și salarii consistente.
Lista extinsă a excepțiilor, apărută inițial în cadrul proiectelor discutate în coaliție, a amplificat presiunea publică. În acest context, partidele au revenit asupra propriei interpretări.
În urma deciziei politice, excepțiile vor fi limitate strict la categoria demnitarilor aleși sau numiți prin mecanisme constituționale. Aceștia includ președintele României, parlamentarii, judecătorii Curții Constituționale și conducerea CSM.
Funcțiile din instituțiile de reglementare, control, servicii de informații și autorități autonome nu vor mai beneficia de acest regim special.
Efectele deciziei vor fi reflectate în viitoarea legislație
Decizia politică trebuie transpusă în modificările legislative care vizează reglementarea cumulului pensie-salariu. Aceste modificări urmează să stabilească explicit categoriile exceptate și să elimine orice interpretare extinsă.
Sursele politice indică faptul că forma finală a legii va reflecta strict decizia Curții Constituționale, așa cum este ea interpretată în prezent de coaliție.
Prin restrângerea listei de excepții, coaliția încearcă să se alinieze la interpretarea strictă a deciziei Curții Constituționale. Potrivit declarațiilor oficiale, doar funcțiile cu mandate constituționale rămân protejate de interdicția cumulului.
Această repoziționare vine după presiunile publice și discuțiile interne din coaliție.
