Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi încercat să obțină o amânare a jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24.ro. Oficialii europeni ar fi refuzat propunerea României, fără a lăsa loc pentru renegocieri.
Discuții informale la Bruxelles și București
Conform informațiilor obținute de sursa citată, Ministerul Finanțelor ar fi purtat, în ultimele săptămâni, discuții informale cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a obține o prelungire a termenului-limită din 28 noiembrie, stabilit pentru aplicarea reformei.
Scopul Guvernului ar fi fost să câștige timp pentru un nou proiect de lege, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat o parte din prevederile anterioare privind pensiile speciale.
Totuși, potrivit surselor, liderii de la Bruxelles au respins solicitarea, menționând că reforma trebuie implementată conform angajamentelor asumate de România.
Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Valdis Dombrovskis
Premierul Ilie Bolojan ar fi ridicat subiectul direct în cadrul întâlnirii cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, aflat recent la București. Discuția a avut loc la sediul Guvernului, în jurul orei 11:00, însă oficialul european nu ar fi fost de acord cu amânarea jalonului.
Jalonul PNRR prevede ca, până la 28 noiembrie 2025, România să adopte și să pună în aplicare legea care reduce cheltuielile cu pensiile speciale.
Dacă acest termen nu este respectat, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din tranșa aferentă reformei.
Divergențe majore în coaliția de guvernare
Surse citate de Digi24.ro arată că liderii coaliției de guvernare nu au reușit să ajungă la un acord privind forma finală a legii.
Premierul Bolojan susține reluarea procesului legislativ pe baza aceluiași proiect, cu respectarea tuturor avizelor necesare.
Pe de altă parte, social-democrații propun un nou proiect, cu modificări substanțiale față de varianta guvernamentală.
Printre schimbările propuse de PSD se numără:
– creșterea nivelului pensiilor speciale la 75% din ultimul salariu net, în loc de 70% cât prevedea forma inițială;
– extinderea perioadei de tranziție până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani pentru magistrați, de la 10 ani la 15 ani.
Argumentul social-democraților: evitarea unui nou conflict cu sistemul judiciar
Reprezentanții PSD susțin că această formulă ar putea convinge corpul magistraților să nu mai conteste legea la Curtea Constituțională.
În schimb, tabăra premierului Bolojan consideră că modificările propuse ar crește cheltuielile bugetare și ar complica relația cu Bruxelles-ul.
Surse politice afirmă că executivul liberal dorește ca textul legii să rămână aproape identic cu cel deja avizat de Comisia Europeană, pentru a evita noi blocaje financiare.
Miza: fondurile europene și credibilitatea României
Reforma pensiilor speciale reprezintă una dintre cele mai sensibile condiții din PNRR. Bruxelles-ul a transmis în mai multe rânduri că nu vor exista derogări, iar îndeplinirea acestui jalon este esențială pentru deblocarea fondurilor din tranșa a patra.
Oficialii europeni monitorizează atent progresele României, mai ales după decizia CCR care a cerut clarificări privind modul de calcul al pensiilor magistraților și al personalului auxiliar din justiție.
În prezent, Guvernul și Parlamentul trebuie să găsească o formulă compatibilă cu decizia CCR și cu cerințele Comisiei Europene, înainte de expirarea termenului din 28 noiembrie.
