Premierul Ilie Bolojan transmite un mesaj ferm după hotărârea Curții Constituționale, care a respins sesizarea AUR privind actul normativ ce majorează taxele locale.
Potrivit șefului Guvernului, pachetul fiscal adoptat în vară devine astfel aplicabil în integralitatea sa, fără a mai necesita noi modificări.
Bolojan subliniază că România nu are nevoie de alte majorări de taxe sau impozite. Mesajul vine într-un moment în care administrațiile locale se află în plin proces de adaptare la noile niveluri ale impozitelor pe proprietate, în baza reformei fiscale care intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Premierul a precizat, într-o intervenție la B1 TV, că întârzierea implementării a fost generată exclusiv de procedurile constituționale și nu de o lipsă de voință politică. În opinia sa, anul 2025 trebuie să rămână ultimul an de consolidare fiscală, înainte ca economia să reintre pe o traiectorie de creștere stabilă, calibrată pe investiții și producție, nu pe consum accelerat.
Guvernul își propune să crească încasările și să reducă evaziunea
În locul unor noi creșteri de taxe, Executivul mizează pe o îmbunătățire semnificativă a colectării și pe reducerea evaziunii fiscale. Bolojan afirmă că statul trebuie să se asigure că „cei care fac afaceri în România își achită taxele către bugetul de stat”. Administrația urmărește consolidarea mecanismelor de control, digitalizarea proceselor ANAF și aplicarea regulilor fiscale într-un mod uniform, astfel încât veniturile estimate la buget să se regăsească în execuția finală.
Premierul insistă și pe rolul fondurilor europene în susținerea investițiilor publice. În contextul unor deficite ridicate, accesarea granturilor și a finanțărilor nerambursabile rămâne un element critic pentru derularea proiectelor de infrastructură și modernizare.
Disciplina bugetară devine un pilon central al guvernării
Bolojan vorbește despre necesitatea unei discipline bugetare „cât se poate de stricte”. El amintește că România a început anul 2024 cu un deficit de aproximativ 7% din PIB, care a fost depășit la jumătatea anului și care ar putea ajunge la 8,4% la final. Premierul avertizează că astfel de deviații bugetare afectează capacitatea de finanțare a statului și amplifică presiunea pe dobânzi.
Guvernul nu exclude continuarea împrumuturilor, însă miza este reducerea costurilor aferente. În prezent, România plătește dobânzi de aproximativ 12 miliarde de euro pe an. Orice miliard economisit din dobânzi poate fi redirecționat către investiții și servicii publice, susține premierul.
Scutirile extinse au afectat veniturile locale
Premierul atrage atenția că una dintre sursele dezechilibrelor fiscale o reprezintă numărul mare de excepții la plata impozitelor. El oferă un exemplu concret: prin scutirea persoanelor cu dizabilități de impozitul pe proprietate, aproximativ 10% din fondul construit era exceptat de la plata taxelor locale. România are în prezent aproximativ 957.000 de persoane cu dizabilități, iar impactul bugetar s-a resimțit puternic la nivel local.
Bolojan afirmă că noul sistem de impozitare trebuie să ofere autorităților locale o bază solidă de venituri, iar fiecare contribuabil trebuie să participe la finanțarea infrastructurii publice. În viziunea sa, drumurile, rețelele de apă și canalizare sau școlile pot funcționa corect doar dacă există o contribuție echitabilă.
Reforma administrației completează reorganizarea fiscală
Premierul susține că eliminarea scutirilor și trecerea la un sistem fiscal uniform sunt legate direct de reforma administrației publice. Obiectivul Guvernului este reducerea dependenței autorităților locale de transferurile de la bugetul central. Bolojan afirmă că resursele trebuie gestionate eficient la nivel local, iar administrațiile trebuie să-și dezvolte capacitatea de a genera venituri proprii.
