Premierul Ilie Bolojan clarifică modul în care Guvernul va aplica legea care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Măsura vizează doar pensiile necontributive și va include excepții pentru domeniile unde lipsa de personal afectează funcționarea serviciilor vitale.
Guvernul ajustează forma legii după reacțiile publice și deciziile CCR
Premierul Ilie Bolojan a intervenit vineri pentru a clarifica modul în care Guvernul intenționează să aplice interdicția cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Tema a generat numeroase reacții, în special după ce în spațiul public au circulat variante preliminare ale proiectului de lege, cu prevederi percepute drept confuze sau greu aplicabile în practică.
Bolojan a explicat încă de la început că forma apărută nu este finală și că documentul urmează să fie definitivat în zilele următoare. El a anunțat că „proiectul va fi definitivat cel mai târziu luni” și a subliniat că textul actual „este posibil să nu fie forma finală”. Premierul a insistat că orice reglementare trebuie armonizată cu deciziile Curții Constituționale, care a emis anterior hotărâri privind dreptul la muncă și dreptul la pensie.
Potrivit premierului, Guvernul dorește o lege care să fie atât aplicabilă, cât și conformă cu rigorile constituționale. Bolojan a spus că impunerea unei interdicții generale nu poate ignora aceste limite legale și instituționale.
De ce anumite funcții alese nu pot intra sub incidența interdicției
Una dintre întrebările ridicate frecvent privește excluderea unor categorii, precum parlamentarii, primarii sau persoanele numite prin votul Parlamentului. Premierul a explicat că motivul este strict constituțional și ține de natura mandatelor elective.
„Dacă un om e ales, votat într-o funcție, el intră într-o zonă unde, dacă am declara așa ceva, proiectul din start ar fi declarat neconstituțional”, a precizat Bolojan. Din punctul său de vedere, includerea funcțiilor alese în interdicția cumulului pensie–salariu ar duce la respingerea legii în ansamblu, astfel că Guvernul trebuie să opereze diferențiat.
Declarațiile arată că Executivul încearcă să evite un impas juridic care ar putea bloca întreaga reformă, chiar dacă în dezbaterea publică există presiune pentru eliminarea tuturor excepțiilor.
Interdicția se va aplica doar pensiilor necontributive
Premierul a clarificat direcția finală pe care o va urma Guvernul. Măsura nu va afecta toate pensiile, ci exclusiv pe cele necontributive, în special acolo unde sistemul public a fost încărcat cu beneficii considerate privilegii sau situații anormale.
„Fondul problemei e altul. Dacă va fi pus în practică așa cum ne dorim, ar urma să vizeze interdicțiile față de pensiile necontributive, nu de cele contributive”, a declarat Bolojan.
Această orientare pune accent pe pensiile speciale, care nu se bazează pe contribuții, și evită situațiile în care persoane care au depus contribuții întregi ajung să fie obligate să aleagă între pensie și locul de muncă, chiar și în sectoare unde este nevoie de personal.
Excepțiile necesare: școli, spitale și domenii unde lipsa de personal ar bloca activitatea
Premierul a explicat că o aplicare rigidă a interdicției ar crea dificultăți majore în sistem. În multe domenii, în special în educație și sănătate, resursa umană este limitată, iar interzicerea cumulului ar lăsa instituțiile fără angajați.
Bolojan a prezentat două exemple care justifică necesitatea unor excepții. În primul, un profesor pensionar de fizică poate fi esențial într-o școală în care nu există niciun alt specialist. „Dacă într-o școală am un profesor de fizică pensionar, dar nu am alt profesor de fizică, e logic și preferabil ca acel profesor venerabil, dacă dorește să continue să predea, să poată să o facă”, a spus el.
Situația este similară și în spitalele din zonele mici ale țării. Premierul a arătat că există unități medicale în care un medic ajuns la vârsta pensionării este singurul specialist pe o anumită specializare. „Avem un spital într-un județ mic, unde e un medic bun care a ajuns la pensie, dar nu are cine să îl înlocuiască. E logic să îl lăsăm să lucreze mai departe”, a explicat Bolojan.
Mesajul său este că interdicția trebuie aplicată cu discernământ, altfel statul riscă să blocheze servicii publice esențiale.
Cazurile abuzive pe care Guvernul vrea să le elimine
În același timp, premierul a indicat clar că măsura este gândită pentru a corecta abuzurile. El a amintit situațiile în care persoane pensionate foarte devreme se reîntorc rapid în sistemul public pe posturi care ar putea fi ocupate de tineri aflați la început de carieră.
„Avem și alte situații unde e anormal să te pensionezi la 48 de ani, pentru că ai avut o muncă 'agasantă', iar apoi să te angajezi iar în sectorul public, într-o zonă adiacentă. E de preferat ca oamenii care ocupă posturi care ar putea fi ale unor debutanți să lase locul liber și să se angajeze în sectorul privat”, a afirmat premierul.
Executivul indică faptul că scopul principal al legii este eliminarea cumulului abuziv, nu limitarea accesului la muncă pentru cei care pot și vor să lucreze în domenii unde lipsa de personal este acută.
