Noul Guvern se laudă că va implementa măsuri fiscale dure, menite să reducă deficitul bugetar record, cel mai mare din Uniunea Europeană. Totuși, realitatea din teren arată că sectorul public continuă să discrimineze pozitiv foarte mulți bugetari, inclusiv cei cu salarii lunare de peste 10.000 de lei net. Aceștia încasează fără probleme, lunar, diferite sporuri care atârnă greu în bilanțul bugetului de stat.
Una dintre cheltuielile generalizate la stat este indemnizația de hrană, o sumă introdusă ca sprijin social, devenită în timp un bonus aproape omniprezent.
La recente negocieri politice, s-a propus tăierea acestui spor
La negocierile pentru formarea noului guvern și a planului de măsuri fiscale, PNL și USR au avut printre propunerile prezentate tăierea indemnizației de hrană.
Deși inițial a fost gândită ca un sprijin pentru veniturile mici, această sursă de venit este acordată în practică aproape uniform, inclusiv celor cu salarii incredibil de mari. Suma este una fixă: 347 de lei brut/lună, devenind o parte comună a pachetului salarial bugetar.
Indemnizația de hrană e considerată venit salarial, fiind impozabilă
Conform Legii-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 decembrie 2018, indemnizația de hrană reprezintă a 12-a parte din două salarii minime brute pe țară. Se acordă lunar tuturor angajaților din sectorul public. Ea este considerată venit salarial, fiind așadar impozabilă.
Potrivit unei analize Ziare.com, acest surplus salarial este de regulă acordat angajaților din primării, prefecturi, ministere și alte instituții cu salarii decente. De la instituții cheie ca Guvernul și Avocatul Poporului până la Curtea Constituțională și Academia Română, sumele se acordă pe bază lunară. În practică, pragul de 8.000 lei este uneori ignorat.
Guvernul României
Funcționarii publici și personalul contractual din ministere și agenții guvernamentale beneficiază de indemnizație de hrană în valoare de 347 lei/lună, cu condișia să aibă salarii nete de până la 8.000 lei. Măsura este aplicabilă unitar în toate structurile guvernamentale.
Avocatul Poporului: Indemnizație indiferent de salariu
Deși plafonul de 8.000 lei net este menționat în alte instituții, în cadrul instituției Avocatului Poporului, lucrurile stau diferit. Angajații din funcții de execuție și conducere primesc indemnizația chiar dacă au salarii cu mult peste acest prag.
• Șef birou: salariu de bază – 12.068 lei + indemnizație de hrană – 347 lei
• Auditor: salariu de bază – 11.270 lei + indemnizație de hrană – 347 lei
• Consilier: salarii între 9.355 și 10.835 lei + indemnizație de hrană – 347 lei
• Expert: salarii între 8.645 și 9.537 lei + indemnizație de hrană – 347 lei
Academia Română
Chiar și la Academia Română, o instituție de elită, indemnizația este acordată pe bază lunară. Personalul cu funcții de conducere precum director, șef serviciu, șef birou - care încasează salarii între 8.000 - 11.000 lei net, beneficiază de 347 lei lunar indemnizație de hrană.
Curtea de Conturi
La Curtea de Conturi, indemnizația de hrană este prevăzută expres de articolul 18 alin. (1) din Legea - cadru nr. 153/2017. Acordarea este obligatorie și lunară, indiferent de nivelul funcției, fiind echivalentul a 1/12 din două salarii minime brute pe economie.
Curtea Constituțională a României (CCR)
O prevedere nouă, aplicabilă de la 1 ianuarie 2025, stabilește că personalul CCR cu salarii nete de până la 8.000 lei își menține în plată indemnizația de 347 lei brut lunar, calculată pe baza salariului minim de la 1 ianuarie 2019.
Senatul României
Începând cu 1 octombrie 2023, Senatul acordă obligatoriu indemnizația de hrană pentru salariații cu venituri nete de până la 8.000 lei lunar, cuantificată în baza salariului minim din ianuarie 2019, adică 347 lei brut.
Camera Deputaților
Reglementare similară și la Senat. Începând cu data de 1 octombrie 2023, Camera Deputaților oferă indemnizație de hrană de 347 lei brut/lună pentru personalul cu salarii nete sub 8.000 lei, calculată la nivelul anului 2019.
