România se confruntă cu o creștere accelerată a consumului de droguri în rândul adolescenților. DIICOT, Ministerul Sănătății și Agenția Națională Antidrog confirmă, prin date oficiale, un fenomen care se amplifică rapid. Unde se rupe lanțul, ce substanțe domină piața și cum se schimbă profilul tinerilor consumatori.
Valul care lovește adolescența
Fenomenul consumului de droguri în rândul adolescenților se adâncește. Datele oficiale ale DIICOT, Agenției Naționale Antidrog și ale Ministerului Sănătății compun o imagine care nu mai poate fi ignorată. Dincolo de percepții, cifrele arată creșteri istorice la dosare, confiscări, consum ocazional, dependențe și internări în spitale. Iar vârsta la care tinerii intră în contact cu drogurile scade vizibil, ceea ce transformă problema într-una cu potențial exploziv pentru următorul deceniu.
Raportul DIICOT pentru 2024, publicat la începutul acestui an, indică o creștere semnificativă a implicării minorilor în activități de trafic și distribuție. În paralel, spitalele raportează tot mai multe internări ale tinerilor cu dependențe acute, iar Agenția Națională Antidrog confirmă schimbarea profilului consumatorului adolescent, care nu mai seamănă deloc cu cel de acum un deceniu.
Ce arată DIICOT despre 2024
Raportul anual al DIICOT prezintă un volum de activitate ieșit din comun. Instituția a soluționat 32.292 de dosare în 2024, dintre care 16.915 au fost cauze nou-înregistrate (sursa: DIICOT – Raport de activitate 2024, citat de stirileprotv.ro).
În privința combaterii traficului, cifrele sunt relevante pentru amploarea fenomenului:
1.109 kilograme de droguri confiscate, dintre care 199 kilograme de mare risc și 909 kilograme de risc.
1.235.117 comprimate de droguri confiscate din toate categoriile.
DIICOT subliniază în raportul public că „participarea minorilor la săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri a crescut considerabil”, iar rețelele care operează în mediul online, prin criptare și aplicații fără identitate, devin tot mai greu de destructurat (sursa: DIICOT, citat de stirileprotv.ro).
Aceste date marchează o schimbare structurală: adolescenții nu mai sunt doar consumatori. O parte dintre ei au devenit verigi în rețele de distribuție.
Date medicale alarmante din spitale
Ministerul Sănătății raportează o creștere consistentă a internărilor de minori pentru intoxicații cu substanțe psihoactive. În mai multe spitale de psihiatrie pediatrică, medicii confirmă că vârstele pacienților scad vizibil.
La Spitalul de Psihiatrie Voila, din Câmpina, a fost deschis primul centru dedicat recuperării minorilor cu dependențe. Reprezentanții unității medicale afirmă că debutul consumului coboară chiar până la 13 ani. Specialiștii mai spun că adolescenții internați ajung la spital după episoade severe, iar majoritatea au consumat substanțe noi, dificile pentru sistemul medical, fiindcă efectele lor sunt mult mai puțin previzibile (sursa: Euronews România).
Faptul că România a ajuns în situația de a deschide un centru special pentru dependențele minorilor nu este un detaliu administrativ, ci o consecință directă a presiunii din ultima perioadă.
Raportul ANA și rezultatele studiului ESPAD
Raportul Național privind drogurile în România (ANA, ediția 2024, publicat în februarie 2025) confirmă tendințe paralele: consumul de canabis rămâne cel mai des întâlnit, însă la adolescenți cresc mult mai rapid inhalanții, substanțele psihoactive noi și medicamentele utilizate fără prescripție.
Studiul ESPAD 2024, care analizează elevii de 15–16 ani din toate țările europene, arată că prevalența consumului de droguri ilicite în România este de 6,2%, sub media europeană de 13%, dar creșterea față de edițiile anterioare este vizibilă. În plus, ESPAD semnalează o creștere a utilizării canabinoizilor sintetici, substanțe mult mai puternice și mai periculoase decât cele tradiționale (surse: ESPAD.org, EUDA, edupedu.ro).
Aceeași cercetare confirmă că adolescenții români au un acces mult mai facil la pastile, substanțe inhalante și combinații care, în multe cazuri, sunt mult mai toxice decât drogurile clasice.
Cum se schimbă piața: substanțe noi, trafic online și rețele care recrutează minori
Traficanții au migrat masiv în mediul digital. Rețelele utilizează aplicații criptate, livrări anonime și conturi false. În această zonă, DIICOT atrage atenția că minorii sunt mult mai vulnerabili la manipulare și sunt folosiți tot mai des pentru activități de livrare sau depozitare, tocmai pentru că legea oferă protecție sporită persoanelor sub 18 ani.
Agenția Națională Antidrog subliniază că piața drogurilor s-a diversificat. Dacă înainte canabisul domina, acum substanțele sintetice, stimulentele ieftine și produsele „legale” din magazine obscure ocupă un segment tot mai mare. Iar detectarea lor în analize este dificilă.
În același timp, expunerea în școli este crescută. Statisticile ANA arată că adolescenții au contact cu aceste substanțe cel mai des „prin prieteni” și „în grupuri informale”, exact zonele în care prevenția este cel mai greu de aplicat.
De ce este România vulnerabilă
România se confruntă cu efectele suprapuse ale unor vulnerabilități structurale. Sistemul de prevenție este fragmentat. Școlile raportează prea puțin, familiile află târziu, iar datele de monitorizare sunt incomplete. Raportul Code4 România subliniază că informațiile despre consumul minorilor sunt „greu de agregat și insuficiente pentru politici publice coerente”.
În același timp, mediul familial se modifică. Studiile sociologice arată că tot mai mulți adolescenți petrec timp nesupravegheați în mediul online, acolo unde traficul de substanțe și propaganda pro-droguri cresc accelerat.
Ce urmează și ce poate face statul
România are deja o strategie națională antidrog, însă adaptarea ei la noile realități este un proces lent. Specialiștii cer extinderea centrelor pentru tratarea minorilor, implementarea unor programe reale de prevenție în școli și colaborare directă între DIICOT, poliție, inspectorate școlare și Ministerul Sănătății.
Pe termen lung, cheia rămâne același cuvânt: intervenție. Dacă statul nu reușește să ajungă la adolescenți înainte ca rețelele de trafic să o facă, această generație riscă să plătească costurile unui fenomen care a fost ignorat prea mult timp.
