Într-un an de criză economică, ANAF încearcă să facă rost de fonduri prin toate mijloacele. De exemplu, poate obliga firmele să pună poprire pe salariu din cauza angajaților datornici. Dacă ești în această situație, este posibil să nu mai poți retrage bani de la bancomat. Află ce stipulează legea în cazul debitorilor și în ce situații poți face reclamație.
Procedura popririi este reglementată clar prin lege, dar aplicarea ei poate genera dificultăți dacă nu se respectă toate prevederile legale. Iată ce obligații au angajatorii, ce sume pot fi reținute și ce riscuri implică nerespectarea procedurii.
Ce spune legea despre poprirea pe salariu
Poprirea pe salariu este o formă de executare silită prin care creditorii își pot recupera sumele datorate de la debitori. Este declanșată de un executor judecătoresc, pe baza unui titlu executoriu, sau de autoritățile fiscale, cum este ANAF.
Aceste instituții identifică mai întâi angajatorul debitorului și trimit o adresă de poprire, obligând firma să rețină o parte din venitul net lunar al salariatului debitor. Angajatorul devine terț poprit, având obligația de a reține sumele indicate și de a le vira către creditor. Dacă nu respectă aceste cerințe, poate fi tras la răspundere, potrivit Startupcafe.
Codul de procedură civilă și Codul muncii stipulează că poprirea pe salariu se face în anumite limite. Dacă datoria este de natură generală – cum ar fi credite bancare, datorii comerciale sau alte creanțe –, se poate reține până la 1/3 din salariul net. În cazul obligațiilor de întreținere sau alocațiilor pentru copii, reținerea poate ajunge chiar până la jumătate din venitul lunar net.
De menționat că dacă un angajat are mai multe popriri simultan, suma totală reținută nu poate depăși 50% din venitul lunar.
Ce venituri pot fi poprite. Când se blochează conturile bancare
Veniturile care pot fi urmărite silit și reținute includ salariile, bonusurile, pensiile, indemnizațiile de șomaj, veniturile din chirii, dividende, drepturi de autor sau alte activități independente. De asemenea, conturile bancare ale debitorului pot fi blocate, atât soldul curent, cât și încasările viitoare.
Însă, legea prevede excepții foarte clare, cum ar fi alocațiile pentru copii, ajutoarele pentru maternitate, indemnizațiile pentru îngrijirea copilului bolnav, bursele, diurnele sau alte indemnizații speciale stabilite prin lege. În plus, unele fonduri cu destinație specială, precum finanțările nerambursabile pentru proiecte, sunt excluse de la executare.
În momentul în care angajatorul primește o adresă de poprirea pe salariu, trebuie să rețină suma urmărită, să o consemneze și să anunțe executorul judecătoresc sau autoritatea care a dispus măsura.
Situații alarmante din practica popririi pe veniturile debitorilor către stat
Potrivit avocaților, în practică există mai multe situații discutabile care pot apărea la poprirea pe salariu. De exemplu, angajatorii pot calcula greșit sumele reținute, oprind mai mult decât permite legea.
În alte cazuri, se rețin sume din venituri care nu ar trebui poprite potrivit legii, cum ar fi alocațiile sau indemnizațiile speciale. Mai există și întârzieri frecvente în ridicarea popririlor, chiar și în cazul achitării integrale a datoriilor.
În ceea ce privește ANAF, pot apărea popriri simultane, atât la angajator cât și la bancă, ducând așadar la rețineri peste limita legală.
Poprirea rămâne activă chiar dacă salariatul își schimbă locul de muncă sau intră în șomaj. În cazul șomajului, doar sumele datorate pentru întreținere sau daune corporale pot fi reținute din indemnizație, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), fiind responsabilă cu aplicarea măsurii.
