Președintele SUA Donald Trump a semnat, joi, un ordin executiv prin care impune sancțiuni împotriva oficialilor Curții Penale Internaționale (CPI). Motivul acestora se referă la deschiderea unor investigații ce vizează Statele Unite și Israelul. În replică, UE și CPI au criticat decizia președintelui american.
Președintele SUA, Donald Trump, a decis sancționarea Curții Penale Internaționale (CPI), din cauza procedurilor penale lansate împotriva Israelului, în contextul ofensivei de pe teritoriul palestinian Fâșia Gaza, afirmă surse guvernamentale de la Washington, citate de NBCNews.
Ordinul executiv al lui Trump afirmă că aceste acțiuni „stabilesc un precedent periculos, punând în pericol direct personalul actual și fost al Statelor Unite”, inclusiv membri ai forțelor armate americane.
Oficialilor CPI li s-a interzis intrarea pe teritoriul SUA
Astfel, ordinul emis de noul președinte al SUA impune sancțiuni, inclusiv interzicerea intrării în Statele Unite pentru oficialii CPI, angajații și membrii familiilor acestora. Dar și înghețarea oricăror active pe care aceștia le dețin sub jurisdicție americană.
În egală măsură, sancțiunile se aplică oricărei persoane considerate că a ajutat investigațiile tribunalului. Documentul face referire la un mandat de arestare emis de CPI împotriva prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu privind acțiunile sale față de palestinienii din Gaza, dar și la deciziile recente ale tribunalului care ar pune în pericol membrii armatei SU.
Ordinul a fost semnat după ce Netanyahu l-a vizitat pe Donald Trump la Casa Albă pe 4 februarie. Documentul menționează că nici Statele Unite ale Americii, nici Israelul nu sunt membre ale CPI.
CPI acuză SUA de atentat la independența sa
Într-o declarație publicată vineri, CPI a criticat decizia lui Trump. Instanța a spus că va continua să ofere „justiție și speranță” în întreaga lume. Astfel, reprezentanții tribunalului au acuzat SUA de atentat la independența instituției și afectarea activității judiciare.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a avertizat vineri că sancțiunile americane afectează independența și sistemul de justiție al Curții, informează AFP.
CPI a emis mandate de arestare pe 21 noiembrie 2024 împotriva lui Benjamin Netanyahu și a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pe numele liderului militar al Hamas Mohammed Deif, despre care Israelul susține că a murit.
Mandatele au fost emise pentru „crime împotriva umanității și crime de război comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024”.
De amintit că Trump a impus în 2020, în timpul primului său mandat, sancțiuni financiare și o interdicție de viză pentru procurorul CPI de atunci, Fatou Bensouda, precum și pentru alți oficiali și personal de top.
Măsura a venit în urma lansării de către Bensouda a unei investigației privind acuzațiile de crime de război împotriva soldaților americani în Afganistan. Președintele Joe Biden a ridicat sancțiunile la scurt timp după preluarea mandatului său, în 2021. Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a eliminat ulterior Statele Unite din investigația privind Afganistanul.
