Cele mai recente date Eurostat arată că București și Cluj-Napoca au depășit media Uniunii Europene la puterea de cumpărare. Capitala României are un PIB pe locuitor de 87.400 PPS, peste orașe precum Roma, Milano sau Madrid. Clujul depășește regiuni din sudul Europei și rămâne unul dintre cele mai dinamice centre economice din țară.
România urcă în clasamentele europene
Potrivit ultimelor raportări ale Eurostat, România continuă să recupereze diferențele economice față de statele vest-europene. Două orașe se remarcă pe harta Uniunii: București și Cluj-Napoca. Indicatorul utilizat – PIB-ul pe locuitor exprimat în PPS (Purchasing Power Standard) – măsoară capacitatea reală de cumpărare, ajustată la costurile locale ale vieții.
Datele Eurostat arată că România nu mai este prezentă doar în statistici privind convergența economică, ci începe să apară în clasamentele performanței. Bucureștiul depășește orașe vest-europene consacrate, iar Cluj-Napoca își consolidează statutul de hub digital și universitar.
București – cifre economice peste capitale cu tradiție
Capitala ocupă una dintre cele mai ridicate poziții din regiune. Eurostat indică un PIB pe locuitor de 87.400 PPS. Acest nivel depășește Roma, Milano sau Madrid, unde valorile se situează între 65.000 și 75.000 PPS.
Raportat la costul vieții, rezultatul este și mai relevant. Bucureștenii au o putere de cumpărare cu aproximativ 15% peste media Uniunii Europene. Creșterile salariale din IT, telecom, servicii financiare, consultanță și industriile creative au contribuit la ascensiunea economică a orașului.
Economiștii citați în analiza Eurostat arată că Bucureștiul atrage un număr mare de companii multinaționale, forță de muncă înalt calificată și investiții în servicii. După 2010, productivitatea a crescut constant, iar PIB-ul pe locuitor aproape s-a dublat.
Astfel, Capitala intră în topul celor mai performante 20 de regiuni din UE din punct de vedere economic.
Cluj-Napoca – orașul care a urcat odată cu economia digitală
Clujul confirmă din nou statutul de centru economic și tehnologic. Eurostat plasează orașul la 43.500 PPS, nivel care depășește regiuni întregi din sudul Italiei, Grecia sau Portugalia.
Industria IT, start-up-urile locale, companiile de software și serviciile externalizate au transformat Cluj-Napoca într-un pol al economiei digitale. Salariile din acest sector au crescut cu peste 40% în ultimii cinci ani. Rata șomajului rămâne una dintre cele mai mici din România. Datele INS indică valori sub 2%.
Universitățile și centrele de cercetare atrag anual zeci de mii de studenți, mulți dintre ei rămânând în oraș și după absolvire, ceea ce asigură o resursă constantă de specialiști.
Cluj-Napoca este inclus în analizele Eurostat ca zonă metropolitană în dezvoltare accelerată, cu potențial comparabil cu orașele din Europa Centrală.
Diferențele economice dintre regiunile României
Deși Bucureștiul și Clujul se apropie tot mai mult de standardele economice ale Europei de Vest, diferențele interne rămân vizibile. Sudul și nord-estul țării au un PIB pe locuitor mai mic de 15.000 PPS. Aceste valori sunt similare cu regiunile defavorizate din Bulgaria.
Economiștii avertizează că ritmul de dezvoltare accelerat din marile orașe nu este uniform. Migrația internă, investițiile concentrate în câteva centre urbane și politica de salarizare diferențiată amplifică decalajele regionale.
În aceste zone, agricultura este sector dominant, investițiile străine sunt limitate, iar infrastructura continuă să fie deficitară. Eurostat estimează că procesul de convergență ar putea continua, dar ritmul depinde de fondurile europene și de atragerea investitorilor privați.
Cum arată clasamentul european al puterii de cumpărare
Datele Eurostat plasează Irlanda în fruntea clasamentului. Regiunile Dublin și South-West depășesc 135.000 PPS, fiind urmate de Wolfsburg (Germania) și Paris, care trec de 126.000 PPS. În aceste zone se află sediile unor mari grupuri industriale, centre de tehnologie și servicii financiare.
La polul opus, Mayotte (Franța) și Haskovo (Bulgaria) au valori sub 11.000 PPS. Diferențele mari dintre regiuni au fost intens dezbătute în rapoartele Uniunii, în contextul în care politica de coeziune urmărește reducerea disparităților economice.
De ce cresc Bucureștiul și Clujul
Specialiștii intervievați în rapoartele Eurostat explică ascensiunea României prin trei factori principali:
– investiții masive în servicii, tehnologie și producție cu valoare adăugată ridicată,
– forță de muncă tânără, bine pregătită, cu costuri competitive față de vestul Europei,
– dezvoltarea infrastructurii private: hub-uri business, spații logistice, parcuri industriale și centre de date.
Capitala și Clujul au devenit destinații principale pentru companiile care și-au mutat activitatea din Europa Occidentală în Europa Centrală și de Est. Fenomenul este cunoscut sub numele de nearshoring – relocarea activităților pentru a reduce costurile fără a afecta accesul la piață sau calitatea serviciilor.
Evoluția în ultimul deceniu
Comparativ cu 2010, creșterea economică este una dintre cele mai accelerate din Uniunea Europeană. Dacă în urmă cu 15 ani Bucureștiul abia depășea media europeană, acum se află cu aproximativ 15% peste acest prag. Raportările Eurostat arată că productivitatea muncii, veniturile salariale și investițiile au urcat constant.
Cluj-Napoca a resimțit schimbările după creșterea industriei software și externalizarea serviciilor financiare. Mai multe companii multinaționale și-au deschis centre regionale în oraș, iar start-up-urile locale au obținut finanțări record.
Perspective pentru următorii ani
Economiștii văd în continuare potențial de creștere. Bucureștiul ar putea urca în clasamente dacă investițiile străine rămân stabile și dacă proiectele de infrastructură se finalizează. Cluj-Napoca poate deveni unul dintre cele mai competitive orașe din Europa Centrală dacă menține ritmul de dezvoltare în IT și cercetare.
