România alocă anual aproximativ 3,14 miliarde de euro pentru plata părții necontributive a pensiilor de serviciu, adică sume care nu sunt acoperite prin contribuțiile plătite de beneficiari de-a lungul carierei. Deși cea mai mare parte a acestor bani ajunge la pensionarii militari, analiza arată că tensiunea socială și problema de echitate se concentrează asupra unui segment mult mai restrâns: magistrații.
Datele analizate de Newsweek indică o evoluție accelerată a cheltuielilor statului cu pensiile de serviciu. Tendința este una constantă: la aproximativ zece ani, suma totală alocată pentru componenta necontributivă se dublează.
Cum funcționează pensiile de serviciu
Pensia de serviciu este compusă din două părți distincte. Prima este componenta contributivă, rezultată din contribuțiile efective la sistemul public de pensii. A doua este componenta necontributivă, achitată direct de stat din bugetul public.
Dezechilibrul apare atunci când partea compensată de stat depășește semnificativ contribuția reală a beneficiarului. Exact acest lucru se întâmplă în cazul magistraților, unde proporția dintre cele două componente este cea mai dezechilibrată dintre toate categoriile profesionale care beneficiază de pensii de serviciu.
Pensia magistraților, creștere accelerată în ultimul deceniu
Pensia specială medie a magistraților a ajuns în prezent la aproximativ 25.356 de lei net. În anul 2016, aceeași pensie medie era de 9.221 de lei net. Creșterea este de peste 16.000 de lei într-un interval de mai puțin de zece ani.
Potrivit consultantului în management Valentin Ionescu, dintr-o pensie medie de aproximativ 25.000 de lei, contribuția efectivă a magistraților acoperă doar circa 7.500 de lei. Restul de aproximativ 70% este suportat direct de stat.
„Cea mai importantă problemă este faptul că, la o pensie medie de serviciu de 25.000 de lei, partea de contributivitate este, la medie, de aproximativ 30%, cea mai scăzută dintre toate categoriile profesionale care beneficiază de pensii de serviciu”, a declarat Valentin Ionescu pentru Newsweek România.
Comparativ cu alte categorii, unde apare diferența
În alte sisteme, raportul dintre contribuție și compensare este semnificativ diferit. În cazul diplomaților, componenta contributivă ajunge la aproximativ 80%, iar statul acoperă restul. La funcționarii publici parlamentari, contribuția proprie depășește 88%. La personalul auxiliar din instanțe, partea necontributivă este de aproximativ 35%, iar la Curtea de Conturi de aproximativ 17%.
La personalul navigant, statul acoperă în jur de 48% din pensie. Aceste comparații scot în evidență faptul că magistrații sunt categoria cu cea mai mare dependență de bugetul public pentru plata pensiei.
De ce 85% din bani merg la militari, dar problema nu este acolo
Din totalul de 15,7 miliarde de lei cheltuite anual pentru pensiile de serviciu, aproximativ 85% din componenta compensatorie revine pensionarilor militari. Motivul nu este nivelul ridicat al pensiilor, ci numărul mare de beneficiari.
Datele detaliate privind pensiile militare sunt clasificate din motive de siguranță națională și sunt administrate printr-o singură casă de pensii, OPSNAJ. În acest sistem sunt incluși militarii, polițiștii și foștii angajați din structurile de informații, cei mai numeroși fiind polițiștii.
Potrivit expertului citat, dezechilibrul bugetar major nu este generat de militari, ci de proporția extrem de ridicată a părții necontributive în cazul magistraților.
Evoluția cheltuielilor și riscul de nesustenabilitate
Cheltuiala totală a statului cu pensiile de serviciu a crescut constant. În 2016, suma era de aproximativ 6,5 miliarde de lei. În 2019 ajunsese la aproape 9,5 miliarde de lei, iar în prezent depășește 15 miliarde de lei.
Conform estimărilor experților, dacă trendul actual se menține, cheltuiala totală ar putea să se dubleze din nou în aproximativ zece ani. Această evoluție este considerată nesustenabilă atât din punct de vedere bugetar, cât și din perspectiva resurselor umane.
Pensionările timpurii și criza de personal
Sistemul actual încurajează ieșirea timpurie din activitate, ceea ce afectează direct domenii critice precum justiția, ordinea publică și apărarea. Potrivit specialiștilor, România riscă să se confrunte în următorii ani cu o criză severă de personal calificat în aceste sectoare, tocmai din cauza stimulentelor oferite de pensiile de serviciu.
„Nu este sustenabil. Pierzi forță de muncă exact în sistemele care au nevoie de experiență și stabilitate”, a explicat Valentin Ionescu.
Ce ar putea face statul cu 3,14 miliarde de euro
Suma alocată anual pentru componenta necontributivă a pensiilor ar putea finanța proiecte majore în infrastructură, energie, digitalizare, cercetare sau educație. Potrivit experților, aceste fonduri ar fi suficiente pentru lansarea unor programe strategice comparabile cu cele din cadrul PNRR.
