La începutul acestui an, Emil Boc a anunțat că orașul Cluj-Napoca va avea la dispoziție un buget record de aproape 1 miliard de euro. Cu toate acestea, situația este cu totul alta. După primele trei trimestre ale anului, datele oficiale arată că veniturile realizate au fost de doar 30% din suma planificată inițial. În plus, cheltuielile pentru dezvoltare au fost și ele sub așteptări, atingând doar 15% din suma anunțată.
În luna mai, Emil Boc anunța că orașul Cluj-Napoca va beneficia în 2025 de un buget istoric, de aproape 1 miliard de euro. Astfel, Primăria condusă de fostul premier ar fi urmat să aibă la dispoziție o sumă de bani egală cu cea de care dispun orașele Iași și Timișoara la un loc.
Mai exact, veniturile estimate pentru 2025 se ridicau la 4,2 miliarde de lei (aproximativ 840 de milioane de euro), la care se adăuga un excedent necheltuit din anii anteriori de 700 de milioane de lei (140 de milioane de euro).
„Avem cel mai mare buget din istoria Clujului. Un buget cu multe responsabilități, axat pe multe proiecte. Sunt soluțiile reale, care duc la un alt tip de mobilitate pentru 2050 în acest oraș”, a declara Emil Boc în urmă cu câteva luni.
Bugetul record al lui Emil Boc s-a evaporat înainte de a fi cheltuit
După primele trei trimestre ale anului, datele oficiale arată că veniturile realizate au fost de doar 30% din suma planificată, adică aproximativ 300 de milioane de euro. În plus, veniturile totale înregistrate sunt sub 50% din estimările pentru întregul an, atingând doar două miliarde de lei din cele 4,2 miliarde de lei prognozate.
Totuși, Primăria Cluj-Napoca a reușit să reducă cheltuielile de funcționare mai mult decât se aștepta. În primele nouă luni, acestea s-au ridicat la un miliard de lei, față de estimarea inițială de 1,4 miliarde lei pentru această perioadă, dintr-un total anual planificat de 1,9 miliarde lei.
De asemenea, veniturile din impozite și taxe au depășit ușor nivelul prognozat, ceea ce indică faptul că locuitorii orașului și-au achitat obligațiile fiscale, iar Primăria și-a îndeplinit sarcina de colectare a acestora.
Pe de altă parte, situația este mai puțin favorabilă în ceea ce privește proiectele de dezvoltare, mai ales cele legate de infrastructura de transport. Realizările din acest domeniu sunt mult sub nivelul bugetat.
Proiectele de dezvoltare nu au mai fost puse în practică
Veniturile din dezvoltare au fost realizate doar în proporție de 22%, adică 528 de milioane de lei în primele nouă luni, dintr-un total anual de 2,3 miliarde de lei. Cheltuielile pentru dezvoltare au fost și ele sub așteptări, atingând doar 15% din suma planificată, respectiv 485 de milioane de lei, dintr-un total anual de 3 miliarde de lei.
Aceste întârzieri sunt explicate parțial prin faptul că subvențiile de la bugetul de stat, care constituie o parte importantă a veniturilor pentru dezvoltare, sunt acordate doar pe măsura progresului lucrărilor. Întârzierile în proiectele majore de transport au dus la o alocare redusă a acestor fonduri.
