Bulgaria a înregistrat în trimestrul al treilea o creștere economică de 3,2%, dublu față de media Uniunii Europene. Consum intern puternic, salarii în urcare, creditare extinsă și cheltuieli guvernamentale au alimentat avansul, în timp ce exporturile au scăzut cu peste 9%.
Bulgaria tinde să devină regina din Balcani
Economia Bulgariei continuă să surprindă regiunea Europei de Sud-Est, într-un moment în care multe economii europene avansează lent, iar unele se află deja în stagnare.
Datele Eurostat și statistica oficială de la Sofia arată că, în trimestrul al treilea al acestui an, PIB-ul Bulgariei a înregistrat o creștere de 3,2%. Ritmul este remarcabil în context european și depășește de două ori media UE, situată la 1,6% pentru aceeași perioadă.
Avansul se produce după mai multe trimestre consecutive în care economia și-a menținut rezistența. Bulgaria a intrat într-o perioadă de consum robust, alimentat de creșterea salariilor, de expansiunea creditării și de programele guvernamentale care au injectat capital în economie. În multe state europene, aceste impulsuri s-au diminuat deja, dar în Bulgaria ele continuă să genereze ritm și să susțină activitatea economică.
Datele oficiale arată că PIB-ul nominal pentru perioada iulie–septembrie a depășit 62 de miliarde de leva, echivalentul a aproximativ 32 de miliarde de euro. Consumul intern reprezintă peste trei sferturi din această valoare, o proporție care explică dinamica ridicată, dar care indică și o vulnerabilitate structurală: dependența de cererea internă într-un context în care exporturile scad.
Motorul creșterii rămâne consumul, alimentat de salarii și de creditare
Creșterea salariilor a rămas una dintre principalele forțe care susțin economia bulgară. Veniturile populației au crescut constant în ultimii ani, în parte datorită presiunii pieței muncii, dar și ca urmare a politicilor guvernamentale de majorare a sectorului public. Salariile mai mari au alimentat cererea internă, iar efectul s-a propagat în comerț, servicii și construcții.
Creditarea s-a extins, iar băncile au raportat volume mai mari de împrumuturi pentru consum și investiții mici. Dobânzile sunt mai stabile decât în alte state din regiune, ceea ce a menținut apetitul pentru creditare într-un moment în care multe economii europene au restrâns accesul la finanțare.
Cheltuielile guvernamentale au avut, la rândul lor, un rol important. Investițiile publice în infrastructură, programele sociale și finanțările asociate PNRR bulgar au introdus fonduri suplimentare în economie. Guvernul a încercat să compenseze efectele exporturilor slabe prin stimularea cererii interne, iar tacticile fiscale și bugetare au contribuit la menținerea creșterii.
Exporturile scad cu peste 9%, un semnal de alarmă pentru economia Bulgariei
În contrast cu dinamica internă, exporturile au înregistrat o scădere accentuată. Potrivit datelor analizate de publicația capital.bg, vânzările externe s-au redus cu peste 9% în T3.
Contextul european explică o parte din declin. Cererea din Germania, Italia și Franța, principalele piețe ale Bulgariei, a scăzut, iar industriile care depind de lanțuri globale de producție au redus comenzile. Exporturile de metalurgie, electronice și textile, trei sectoare tradițional importante pentru economia bulgară, au fost afectate direct.
Importurile, în schimb, au crescut. Aceasta este o consecință a consumului ridicat, dar și un potențial avertisment privind deteriorarea balanței comerciale. Diferența dintre exporturile slabe și importurile dinamice poate deveni o problemă structurală dacă tendința se accentuează în următoarele trimestre.
Economia bulgară rămâne competitivă în regiune, dar pierderea terenului pe piețele externe poate limita ritmul de creștere, mai ales dacă economia UE intră într-o fază prelungită de încetinire.
Investițiile, un sprijin stabil, dar insuficient pentru a compensa exporturile slabe
Investițiile au contribuit pozitiv la creștere, însă ritmul lor nu a fost suficient pentru a contrabalansa scăderea exporturilor. Sectorul construcțiilor și cel al energiei au atras fonduri, în special pentru proiecte mari finanțate prin fonduri europene.
Proiectele industriale noi sunt prezente, dar nu la nivelul care ar putea genera un impuls suplimentar semnificativ pentru economie. Totuși, menținerea investițiilor la un nivel stabil este un semnal pozitiv într-un context european incert.
