România se poziționează pe penultimul loc într-un clasament regional al bunăstării, devansând doar Bulgaria, potrivit rezultatelor primului Barometru al Bunăstării lansat de Alianța pentru BunăStare. Evaluarea, realizată pentru anul 2024, oferă o imagine integrată asupra calității vieții, luând în calcul indicatori din domeniile sănătății, educației și bunăstării sociale.
Inițiativa aparține Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare, membră a platformei Alianța pentru BunăStare, care reunește companii, organizații, instituții publice și experți cu obiectivul de a promova măsuri preventive și politici orientate spre creșterea rezilienței societății românești.
Scorul României și comparația regională
Conform datelor prezentate, România a obținut un scor total de 6,91, pe o scală de la 0 la 10. Acest rezultat o plasează peste Bulgaria, care a înregistrat un scor de 6,69, dar sub celelalte state din regiune incluse în analiză. Cehia conduce clasamentul cu un scor de 7,84, urmată de Polonia, cu 7,81, Slovacia, cu 7,25, și Ungaria, cu 7,01.
Rezultatul României indică existența unor progrese punctuale, dar și persistența unor vulnerabilități structurale care afectează nivelul general de bunăstare.
Bunăstarea, un efort colectiv
Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, a subliniat că Barometrul evidențiază caracterul complex al bunăstării și necesitatea unei abordări integrate.
„Barometrul confirmă că bunăstarea este un efort comun – nu doar al sistemului de sănătate, al educației sau al politicilor sociale, ci al întregii societăți. Rezultatele arată atât evoluții încurajatoare, cât și zone în care este nevoie de accelerarea reformelor, în special în sănătate și educație. Industria de asigurări poate contribui, într-un mod decisiv, la creșterea bunăstării românilor – de la reducerea vulnerabilităților financiare la stimularea culturii prevenției. Prin acest proiect, Alianța își asumă rolul de actor activ în dezvoltarea durabilă a societății românești”, a declarat Alexandru Ciuncan.
Potrivit inițiatorilor, Barometrul oferă pentru prima dată o evaluare coerentă a bunăstării populației, construită pe metodologii internaționale și completată cu indicatori adaptați contextului românesc.
Metodologia și indicatorii analizați
Evaluarea a fost realizată pe baza a 12 componente și 16 indicatori, grupați în trei dimensiuni principale: sănătate, educație și bunăstare socială. Indicatorii au fost selectați în funcție de prioritățile de dezvoltare ale României și de disponibilitatea datelor la nivel național și european, astfel încât rezultatele să permită comparații relevante cu alte state din regiune.
Metodologia utilizată este inspirată din modele aplicate la nivel internațional, inclusiv din practica Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Problemele majore identificate la sănătate
Dimensiunea sănătății este cea care ridică cele mai mari semne de întrebare în cazul României. Raportul indică dificultăți semnificative în zona prevenției, a factorilor de risc și a sănătății mintale. În acest capitol, România se situează înaintea Ungariei, dar în urma tuturor celorlalte state analizate, inclusiv Bulgaria.
Aceste rezultate confirmă vulnerabilități cunoscute ale sistemului sanitar, precum accesul limitat la servicii preventive și dezechilibrele în distribuția resurselor.
Educația, un punct slab persistent
La capitolul educație, Barometrul arată că România continuă să se confrunte cu probleme structurale. Nivelul de studii, accesul inegal la educație, competențele digitale reduse și rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii afectează semnificativ scorul general al țării.
Aceste deficiențe au un impact direct asupra mobilității sociale și a capacității populației de a se adapta la schimbările economice și tehnologice.
Bunăstarea socială, dimensiunea cea mai favorabilă
Bunăstarea socială reprezintă dimensiunea în care România obține cele mai bune rezultate relative. Indicatorii privind siguranța fizică, coeziunea comunitară și satisfacția față de viață contribuie la un scor mai ridicat în acest domeniu.
În acest clasament, România se poziționează peste Bulgaria și Ungaria, dar rămâne sub Polonia, Cehia și Slovacia. Rezultatele sugerează existența unor mecanisme sociale de sprijin, în special la nivel familial și comunitar, care atenuează parțial impactul problemelor din sănătate și educație.
Schimbarea mentalităților și nevoia de prevenție
Roxana Băluță, Specialist Asigurări de Viață și Sănătate și Coordonator Programe UNSAR, a evidențiat importanța schimbării de mentalitate în abordarea bunăstării.
„Ne propunem să schimbăm mentalități, de la ‘mie nu mi se poate întâmpla’ la ‘sunt pregătit pentru orice’. Asta înseamnă, de fapt, să contribuim la o societate mai rezilientă, în care oamenii pot trăi mai bine”, a declarat Roxana Băluță.
Potrivit concluziilor ABS și UNSAR, bunăstarea nu se reduce la nivelul veniturilor, ci implică educație, autonomie, relații personale, încredere și echilibru emoțional. Deși există un interes tot mai mare pentru prevenție și informare, barierele sistemice, de la accesul la servicii până la calitatea acestora, continuă să limiteze progresul.
