România a intrat într-o „nouă eră a cheltuielilor europene pentru apărare”, a căror valoare în PIB ar urma să crească cu două treimi sau chiar s-ar putea dubla în următorii 3 ani, potrivit unor scenarii avansate de analiștii Băncii Comerciale Române.
Reconfigurarea politicii externe americane a generat mobilizarea țărilor Uniunii Europene, în perspectiva creșterii cheltuielilor pentru forțele armate. Tendința se simte și în România, cheltuielile militare crescând la 2,25% din PIB în 2024 (40 miliarde de lei), de la 1,6% din PIB în 2023 (25,6 miliarde de lei). Însă, ar urma să crească și mai mult, potrivit scenariilor studiate de BCR Cercetare.
În prezent, cea mai mare pondere a cheltuielilor țării noastre, de aproximativ 35%, acoperă plata personalului, cota achizițiilor de echipamente noi fiind de doar 30%. Un loc important revine cheltuielilor de infrastructură, de 20%, mai ales pentru dezvoltarea bazei Kogălniceanu din resurse proprii.
Scenarii în ceea ce privește traiectoria cheltuielilor de apărare în următorii ani
Primul scenariu avansat de analiștii BCR vizează majorarea cheltuielilor la 3,75% din PIB până în 2028, de la 2,25% în 2024. În al doilea scenariu, cheltuielile cu apărarea ar ajunge la 5% din PIB în 2028.
În ambele scenarii, BCR apreciază că majorările de cheltuieli militare nu ar atrage deschiderea procedurii de deficit excesiv și ar fi neutre ca impact în piață, cu condiția să fie aplicate reformele fiscale agreate cu Comisia Europeană. Deficitul bugetar a ajuns la circa 8,7% din PIB în 2024, mult peste ținta inițială de 5%, ca urmare a creșterii masive a cheltuielilor publice.
În acest context, agențiile de rating au scăzut perspectiva României de la stabilă la negativă, ceea ce a crescut probabilitatea unei retrogradări la categoria junk. Deficitul este programat să scadă la 7% din PIB în acest an.
Proiectul UE ReArm va crește cheltuielile militare cu 1,5% din PIB timp de 4 ani
Proiectul de reînarmare al Comisiei Europene – ReArm – implică o derogare de la regulile privind stabilitatea financiară, țintind posibilitatea de a crește cheltuielile militare cu 1,5% din PIB pentru o perioadă de 4 ani. Înseamnă o sumă de până la 650 miliarde de euro pe care statele ar putea-o lua cu împrumut din piețe.
Acestei sume i se adaugă împrumuturi de 150 milioane de euro pentru proiecte de apărare. Alte prevederi se referă la utilizarea programelor de coeziune pentru investiții militare, precum și mobilizarea capitalului privat. În acest context, trebuie menționată decizia de a transfera 25 de companii de la Ministerul Economiei la cel al Apărării Naționale.
România are a 11-a cea mai mare armată din cadrul NATO. Raportat la populație, ocupă poziția a 12-a, cu 3,5 soldați la 1.000 de locuitori, nivel similar celui al SUA sau Franței. Însă, arată BCR, investițiile în zona firmelor din apărare n-au ținut pasul celor din alte sectoare, cu o dinamică a formării brute de capital fix de 0,3-0,4% din PIB între 2021 - 2024, față de 3,7 și 5,1% din PIB în restul economiei.
În 2024, Polonia a avut cele mai mari cheltuieli de apărare raportat la PIB, de 4,1%, fiind urmată de Estonia (3,4%), SUA (3,4%), Letonia (3,2%), Grecia (3,1%), Lituania (2,9%), Finlanda (2,4%), Danemarca (2,4%), Marea Britanie (2,4%) și România (2,3%).
România își va revigora industria de apărare
Germania a aprobat deja posibilitatea de a face cheltuieli militare de peste 1% din PIB (45 miliarde de euro). Marea Britanie va majora până la 2,5% din PIB cheltuielile militare începând cu aprilie 2027. Însă, 8 țări UE cheltuiau sub pragul de 2%, detașându-se Italia (1,5%) și Spania (1,3%).
Germania și Franța ar urma să fie cele mai mari beneficiare ale creșterii cheltuielilor militare. România este menționată doar la capitolul producătorilor de aparate de zbor, pe locul 10, însă la mare distanță de cele două. Sectoarele locale despre care se estimează că vor beneficia cel mai mult de o creștere a cheltuielilor externe pentru apărare sunt: fabricarea metalelor de bază, fabricarea produselor metalice, fabricarea altor echipamente de transport și transportul terestru.
