Aproximativ 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri extreme de căldură până în anul 2040. Cel puțin asta arată ediția a II-a a raportului „Starea Climei - România 2025”, pe site-ul infoclima.ro. Raportul a fost realizat de o echipă interdisciplinară de cercetători din țara noastră.
„Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulți ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente. Episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitațiile intense și fenomenele meteo neobișnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură și comunități, inclusiv în România. În acest context, 2025 a fost un an al contrastelor și al provocărilor, dar și al lecțiilor importante despre adaptare, reziliență și nevoia de acțiune informată”, susțin specialiștii.
Temperatura medie anuală înregistrată în România a suferit modificări mari
Autorii au făcut referire la punctele cruciale enunțate în cadrul raportului, din care reiese faptul că temperatura medie anuală înregistrată la nivel național - în 2024, față de perioada 1971 - 2000 - este de +3,1 grade Celsius.
Intervalul 2035 - 2045 este deceniul în care se estimează că va avea loc colapsul convecției curentului subpolar din Atlanticul de Nord (CSPG), care ar atrage efecte în cascadă, climatice, dar și sociale.
Prognozele relevă că, până în anul 2040, jumătate din populația urbană a României va avea bătăi de cap mari din cauza valurilor extreme de căldură, în timp ce aproximativ două milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui, însămânțate în primăvara anului 2024, au fost compromise.
Teritoriul național, vulnerabil în fața modificărilor climatice
Experții InfoClima au mai arătat că schimbările climatice nu mai pot fi privite drept „evenimente izolate”. Una dintre cele mai importante idei desprinse de ei este că România prezintă o vulnerabilitate accentuată în fața riscurilor climatice.
„Creșterea temperaturilor medii, frecvența mai mare a valurilor de căldură, alternanța dintre perioade de secetă severă și episoade de precipitații intense, precum și impactul asupra resurselor de apă, agriculturii și sănătății populației evidențiază vulnerabilitatea crescută a teritoriului național în fața riscurilor climatice.
Datele și analizele din 2025 arată clar că schimbările climatice nu mai pot fi tratate ca evenimente izolate, ci ca procese sistemice, cu efecte cumulative. În același timp, 2025 a subliniat importanța monitorizării științifice, a comunicării corecte a informațiilor climatice și a integrării acestora în politicile publice. Adaptarea la schimbările climatice, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, devine o necesitate strategică pentru România, nu doar o opțiune.
Lecțiile anului 2025 indică faptul că reziliența climatică depinde de cooperarea dintre cercetare, autorități și societate, precum și de transformarea informației climatice în decizii concrete și acțiuni pe termen lung”, au mai notat specialiștii
