Prezent la primul termen, Călin Georgescu este cercetat pentru promovarea în public a ideilor și doctrinei legionar-fasciste. Instanța trebuie să decidă dacă dosarul merge pe fond sau este returnat la Parchet pentru completări.
Acuzațiile aduse de procurori lui Călin Georgescu
Potrivit rechizitoriului, de-a lungul timpului Georgescu ar fi susținut, prin interviuri și postări online, o atitudine ideologică „pro-legionară” sau „neolegionară”, lăudând personalități istorice asociate acestei ideologii — între care Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. Scopul, spun anchetatorii, ar fi fost „normalizarea şi revitalizarea legionarismului”.
Dosarul trimis în judecată pe 2 iulie 2025 îl acuză de „promovare publică a cultului persoanelor vinovate de crime de război, genocid, crime împotriva umanităţii” și de „promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată”.
Georgescu a venit în fața instanței, avocații cer retrimiterea dosarului
Pe 11 noiembrie 2025, Călin Georgescu s-a prezentat la Judecătoria Sectorului 1 pentru termenul privind excepțiile ridicate de apărare. Avocații săi au cerut ca dosarul să fie restituit la Parchet, susținând că rechizitoriul conține deficiențe legale.
La ieșirea din instanță, avocatul a declarat că „singura soluție legală și temeinică” este restituirea cauzei la Parchet. În același timp, Georgescu a catalogat acuzațiile drept o „umilință la adresa întregului popor” și a invocat libertatea de exprimare.
Instanța încă nu a decis dacă dosarul merge spre judecare pe fond sau va fi returnat. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată.
Georgescu sub control judiciar: ce presupune măsura
De la trimiterea în judecată, Georgescu a rămas sub control judiciar, măsură menținută de instanță. Aceasta include interdicția de a părăsi țara și obligația de a se prezenta periodic la secția de poliție din Buftea.
Dacă instanța va decide că dosarul poate continua, Georgescu riscă pedeapsa prevăzută de lege pentru propagandă legionară — între 3 luni și 3 ani de închisoare, iar în situația unui regim continuat de săvârșire, pedeapsa ar putea crește până la aproximativ 5 ani.
Ce a declanșat ancheta
Dosarul împotriva lui Călin Georgescu a fost deschis după ce, potrivit procurorilor, acesta a făcut afirmații publice, în interviuri și în mediul online, de natură să glorifice ideologia legionară, figure istorice controversate și să promoveze doctrine fasciste, rasiste sau xenofobe.
Inițial, ancheta viza și alte acuzații — tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și fals în declarații — dar în final doar acuzația de propagandă legionară a fost păstrată de procurori.
Reacții și mobilizare: susținători, proteste, figură publică recurentă
La primul termen de judecată, câteva zeci de susținători ai lui Georgescu s-au adunat în fața Judecătoriei Sectorului 1 — au scandat mesaje împotriva justiției și a clasei politice, acuzând „trădare” și susținând ideea că libertatea de exprimare ar fi fost limitată. Muzică patriotică și religioasă a răsunat pe boxe, iar atmosfera a fost considerată de autorități suficient de tensionată încât să implice prezență semnificativă a jandarmilor.
Georgescu însuși a afirmat că acuzațiile care i se aduc reprezintă „o umilință pentru poporul român” și a susținut că este vorba despre o încercare de silențiere a criticii.
Situația juridică actuală — ce se votează în fața magistraților
La termenul din 11 noiembrie, instanța analizează excepțiile ridicate de apărare — cererea de retrimitere a dosarului la Parchet și contestarea temeiniciei rechizitoriului. În funcție de decizia judecătorului, dosarul poate merge pe fond sau poate fi returnat. Această decizie nu este definitivă și poate fi atacată.
Până în prezent, măsura controlului judiciar rămâne în vigoare. Georgescu trebuie să respecte condițiile impuse până la o decizie definitivă.
Ce înseamnă pentru societate și cum se încadrează în legea română
Aceste cazuri rezonează cu prevederile din legislația penală referitoare la interzicerea propagandei și discursului care glorifică ideologii, persoane sau regimuri condamate pentru crime de război sau genocid. Statul român, prin instituțiile de justiție, este obligat să verifice orice formă de reabilitare a acestor doctrine și să acționeze în consecință.
Procesul lui Georgescu va fi un test pentru aplicarea legii privind propagarea ideologiilor extremiste și pentru modul în care instituțiile interpretează libertatea de exprimare — în ce măsură permite critica și opinia, și în ce măsură devine responsabilitate penală când discursul promovează ideologii de natură extremistă.
