Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat finalizarea rechizitoriului în dosarul 6720/284/P/2024, la data de 15 septembrie 2025. Procurorii au dispus trimiterea în judecată a 22 de persoane acuzate de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte infracțiuni conexe.
Printre inculpați se află fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, dar și Potra Horațiu, considerat liderul grupului paramilitar.
Acuzații grave: plan de acțiuni violente în București
Potrivit rechizitoriului, ancheta a vizat un grup format din 22 de persoane. Acestea sunt acuzate de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar și alte infracțiuni conexe.
Planul ar fi fost pus la punct într-o întâlnire care a avut loc la 7 decembrie 2024 între Călin Georgescu și Horațiu Potra. Procurorii susțin că discuția a vizat organizarea unor manifestații violente în București, menite să schimbe ordinea constituțională sau să împiedice exercitarea puterii de stat.
Documentele arată că pregătirea paramilitară, propaganda coordonată și răspândirea de informații false au urmărit să împiedice funcționarea statului și au pus în pericol securitatea națională.
Deplasarea spre București și arsenalul descoperit
În seara de 7 decembrie 2024, grupul condus de Potra Horațiu s-ar fi reunit la Mediaș. Potrivit anchetei, s-a decis deplasarea spre București cu șapte autoturisme. Membrii ar fi fost dotați cu cuțite, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri iritante, topoare, două pistoale și 65 de articole pirotehnice periculoase din categoria F4.
Aceste obiecte urmau să fie folosite pentru escaladarea protestelor din Capitală. În noaptea de 7 spre 8 decembrie, poliția a reușit oprirea tuturor vehiculelor prin filtre organizate pe raza județelor Ilfov și Dâmbovița. Autoritățile au descoperit arsenalul pregătit.
Depozit de armament la Mediaș
Ancheta a scos la iveală și existența unui depozit de armament și explozibili la locuința lui Potra Horațiu din Mediaș. Procurorii au identificat trei aruncătoare portative de grenade, cinci pistoale-mitralieră, 18 pistoale semiautomate, aproape 3.000 de cartușe, peste 40 de grenade de mână și proiectile pentru lansatoare. De asemenea, a fost găsit mai mult de un kilogram de substanță echivalent trotil, împreună cu materiale de inițiere.
Rolul lui Călin Georgescu
Fostul candidat la prezidențiale este acuzat că a avut un rol activ. Procurorii notează în rechizitoriu că acesta s-a întâlnit cu Potra și a discutat planul, a transmis mesaje și informații false cu caracter alarmist, inclusiv în emisiuni televizate, și a apelat la lideri de organizații radicale pentru mobilizarea susținătorilor.
Rechizitoriul arată că, înainte și după anularea alegerilor din 2024, au fost activate rețele de propagandă online. Acestea promovau discursuri extremiste, antieuropene și proruse, amplificând tensiunile sociale. Platforme precum Facebook și TikTok ar fi fost folosite pentru distribuirea masivă a mesajelor pro-Georgescu și a materialelor instigatoare la violență.
Fragment din rechizitoriu
Procurorii au inclus detalii clare despre întâlnirea din 7 decembrie 2024.
„În contextul Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 07 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, inculpatul Potra Horațiu s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, județul Ilfov, în incinta Centrului de echitație Jbara Horses, în condiții de clandestinitate, cu inculpatul Georgescu Călin (candidat la alegerile prezidențiale și direct interesat în contestarea deciziei de anulare mai sus menționată), ocazie cu care au pus în discuție un plan conform căruia inculpatul Potra Horațiu, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare urmau să desfășoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a naturii pașnice a acțiunilor de protest, în manifestații caracterizate prin violență, strategia urmărind, prin contagiune emoțională și comportamentală, dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”.
Documentul subliniază și rolul lui Călin Georgescu: „Acțiunile inculpatului Georgescu Călin, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat (ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre cei doi, precum și de acțiunile subsecvente ale inculpatului Georgescu Călin, dintre care se impun a fi evidențiate demersul de contactare a numitului Dan Ciprian Grăjdeanu, lider al organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator, și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul emisiunii „Culisele statului paralel” difuzată de postul de televiziune Realitatea Plus în seara zilei de 07 decembrie 2024), au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a inculpatului Potra Horațiu”.
Organizarea grupului paramilitar
Potrivit documentului, Potra Horațiu a coagulat un grup de 21 de persoane, printre care Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Lup Andrei-Florin, Borișcă Cristian-Sergiu, Comiza Adrian Inocențiu, Dragoman Vasile Leonard, Hauptman Manfred Ioan, Lascu Bogdan Florin, Lechințan Traian, Lup Ioan, Moldovan Dionisie, Mureșan Ovidiu Claudiu, Panța Dan Cristian, Szanto Daniel, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu-Marian, Apahidean Marius-Samuel, Dărăbanț Matei, Aniței Iulian și Goloșoiu Mihail Alex.
Aceștia s-ar fi întâlnit la Mediaș, în seara zilei de 7 decembrie 2024, într-o cafenea, unde s-a stabilit deplasarea spre București. Planul prevedea declanșarea de proteste care urmau să fie deturnate în acțiuni violente, apte să atragă suportul populației și să pună în pericol ordinea constituțională și siguranța națională.
