Două asocieri conduse de Erbașu și Dimex au depus oferte pentru construirea primilor 23 km din Canalul Siret–Bărăgan, o investiție strategică de 1 miliard de lei. Proiectul, lansat în epoca Ceaușescu, este reluat cu finanțare de la bugetul de stat.
Primele oferte pentru relansarea unui proiect istoric
După zeci de ani de stagnare, Canalul Siret–Bărăgan ar putea deveni, în sfârșit, realitate. Două consorții conduse de firmele românești Erbașu și Dimex au depus recent oferte pentru execuția primului tronson al proiectului, potrivit informațiilor oficiale publicate pe platforma Economedia.
Licitația vizează un sector de 23 de kilometri din canal, pe teritoriul județului Vrancea, cu o valoare estimată de 1 miliard de lei, finanțată integral de la bugetul de stat.
Potrivit anunțului Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), contractul va cuprinde atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor propriu-zise. Durata contractului este de 31 de luni, iar lucrările presupun realizarea a trei noduri hidrotehnice – Zăbrăuți, Șușița și Putna – și 14 subtraversări de râuri.
Un proiect cu o istorie de aproape patru decenii
Canalul Siret–Bărăgan a fost inițiat în anul 1986, în timpul regimului Nicolae Ceaușescu, cu scopul de a valorifica apele râului Siret pentru irigațiile din Bărăgan. Proiectul prevedea un canal cu o lungime totală de 198 km, o lățime la bază de 20 de metri și o adâncime de 7 metri. Proiectul urma să aducă beneficii multiple, printre care:
alimentarea cu apă pentru irigații în una dintre cele mai fertile și aride regiuni agricole din România;
reducerea riscului de inundații în lunca Siretului;
crearea unei căi navigabile interne pentru transportul de mărfuri.
În plus, agricultorii ar fi urmat să beneficieze de un avantaj economic major: reducerea costurilor energetice asociate cu aducerea apei din Dunăre, o practică frecvent utilizată în prezent.
Etapele mari ale proiectului canalul Siret-Bărăgan
Canalul Siret - Bărăgan a fost gândit în două etape majore:
Etapa I: canalul dintre acumularea Călimănești și zona Râmna, cu o lungime de 51,5 km;
Etapa II: canalul dintre Râmna și acumularea Dridu, pe o distanță de 139,5 km.
Actualul contract scos la licitație de ANIF reprezintă Lotul 1 din Etapa I, între kilometrii 0 și 23. Acest segment include lucrări tehnice complexe și va deveni baza infrastructurală pentru dezvoltările ulterioare.
Erbașu și Dimex, liderii celor două asocieri care au depus oferte, sunt companii românești cu experiență vastă în domeniul construcțiilor civile și infrastructurii mari. Dacă vor câștiga contractul, lucrările efective ar putea începe în aproximativ două luni, conform declarațiilor recente făcute de ministrul Agriculturii, citat de Economedia.
Ministerul de resort consideră această investiție o prioritate strategică, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al presiunilor exercitate asupra producției agricole.
Un proiect agricol cu implicații economice majore
Reactivarea canalului Siret–Bărăgan nu vizează doar irigațiile. Autoritățile și experții din domeniu susțin că implementarea completă a proiectului ar putea transforma radical potențialul agricol al României, prin:
creșterea productivității agricole în Bărăgan, una dintre cele mai afectate zone de secetă;
diminuarea pierderilor anuale provocate de lipsa apei;
susținerea independenței alimentare a țării;
stabilizarea și dezvoltarea mediului rural.
În același timp, proiectul ar putea contribui la dezvoltarea logistică și la modernizarea infrastructurii hidrotehnice naționale, domenii neglijate în ultimele decenii.
Perspective și provocări pentru canalul Siret-Bărăgan
Deși începutul pare promițător, relansarea canalului Siret–Bărăgan rămâne dependentă de mai mulți factori-cheie:
continuitatea finanțării de la bugetul de stat;
eficiența procesului birocratic;
capacitatea constructorilor de a livra la timp și în condiții de calitate;
sprijinul politic și public pentru continuarea lucrărilor pe întreaga lungime.
Canalul Siret–Bărăgan se numără printre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură hidrotehnică din România post-comunistă.
