Istoria României a fost scrisă, adesea, în jurul bărbaților care au condus țara, dar în spatele fiecărui președinte, rege sau lider politic s-au aflat femei care au modelat, discret sau vizibil, epoci întregi.
De la Regina Maria, simbolul diplomației interbelice, până la Carmen Iohannis, prima doamnă a unei republici europene moderne, portretul „primei doamne” s-a schimbat radical.
Regina Maria, prima „primă doamnă” a României moderne
În epoca interbelică, România nu avea președinți, ci monarhi. Iar Regina Maria (1875–1938), soția Regelui Ferdinand I, a fost, fără îndoială, cea mai influentă femeie din istoria modernă a țării.
Diplomată născută dintr-o familie de sânge albastru – nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii –, Maria a jucat un rol esențial la Conferința de Pace de la Paris din 1919, pledând pentru recunoașterea României Mari.
Jurnalele sale, păstrate la Arhivele Naționale, dezvăluie o personalitate independentă, cultivată și profund implicată în decizii politice. A fost numită „Regina soldaților” pentru prezența constantă pe front în Primul Război Mondial, dar și „Regina diplomat” pentru felul în care a convins liderii occidentali să susțină cauza României.
În plan personal, viața Reginei Maria a fost intensă și adesea controversată. Prietenii ei apropiați, printre care baronul Waldemar de Stoer și colonelul Joe Boyle, au fost subiecte de comentarii discrete în epocă, dar istoricii au confirmat că legăturile sale sentimentale nu au afectat niciodată loialitatea față de țară.
Elena Ceaușescu,de la modestie la cultul personalității
În perioada comunistă, portretul „primei doamne” s-a transformat radical. Elena Ceaușescu, născută în 1916 într-o familie de țărani din județul Dâmbovița, a urcat treptat treptele puterii alături de soțul ei, Nicolae Ceaușescu.
În anii ’70, propaganda de stat a început să o prezinte drept „savanta de renume mondial”, cu titluri academice obținute prin influență politică. În realitate, după cum arată documentele publicate de Arhivele CNSAS și cercetările istoricului Lavinia Betea, Elena Ceaușescu a controlat strict viața privată a dictatorului și a fost implicată direct în deciziile politice majore.
Temută și adesea disprețuită în cercurile diplomatice, a devenit o figură de autoritate absolută, simbolizând degenerarea regimului comunist. Până la căderea sa în decembrie 1989, Elena Ceaușescu a fost considerată „a doua persoană din stat”.
Nina Iliescu, discreția din spatele tranziției
După Revoluția din 1989, România a intrat într-o perioadă în care imaginea primei doamne a fost complet redefinită. Nina Iliescu, soția președintelui Ion Iliescu, a fost un model de rezervă și modestie.
Fostă ingineră chimistă, s-a ferit de aparițiile publice, iar prezența ei a fost rară chiar și la evenimente oficiale.
Interviurile sale, puține la număr, conturează imaginea unei femei echilibrate și loiale, care a ales să stea „în umbra bărbatului politic”. Într-o declarație dintr-un interviu pentru Adevărul din 2014, Nina Iliescu spunea: „Eu am fost soția unui om care și-a aparținut țării. Rolul meu a fost să nu-l încurc”.
Nadia Constantinescu și Maria Băsescu, între eleganță și discreție
În anii 1990, Nadia Constantinescu, soția președintelui Emil Constantinescu, a adus o notă de eleganță academică la Palatul Cotroceni. Profesor universitar și specialist în limbi străine, a fost activă în mediul cultural, dar s-a ferit de implicări politice.
În contrast, Maria Băsescu, soția lui Traian Băsescu, a devenit un simbol al discreției absolute. A preferat să rămână în spatele cortinei, departe de camerele de luat vederi, ocupându-se de familie și rareori participând la evenimente oficiale. Imaginea ei calmă a fost adesea folosită drept contrapondere la temperamentul exploziv al fostului președinte.
Carmen Iohannis – prima doamnă europeană
Cu Carmen Iohannis, România a intrat într-o nouă etapă. Soția președintelui Klaus Iohannis este, de profesie, profesoară de limba engleză la Sibiu, iar stilul său a devenit emblematic pentru un tip de „primă doamnă occidentală”.
A participat la evenimente diplomatice majore, de la vizite la Casa Albă până la întâlniri oficiale cu lideri europeni, fiind remarcată de presa internațională pentru ținutele sale și atitudinea deschisă.
Deși a fost criticată uneori pentru absența din viața publică internă, Carmen Iohannis a rămas o figură discretă, concentrată pe educație și reprezentare simbolică.
Un secol de contrast și adaptare
De la reginele diplomatice ale secolului trecut la soțiile de președinți dintr-o republică democratică, „primele doamne” ale României au reflectat mereu contextul politic al vremii.
Dacă în interbelic femeile de la Palat influențau diplomația europeană, în comunism erau parte a aparatului de putere, iar în democrație au ales, de cele mai multe ori, rolul tăcerii elegante.
Astăzi, statutul primei doamne rămâne neoficial și neconsacrat juridic, dar are o putere simbolică puternică. Prin gesturi, atitudine și implicare, fiecare dintre aceste femei a spus, în felul ei, o poveste despre România și felul în care dragostea și puterea se pot împleti – discret, dar decisiv.
