Capcana care se ascunde în spatele unor decizii precum mărirea salariilor și a pensiilor

Autor: Adrian Dumitru

Publicat: 24-02-2026 20:06

Article thumbnail

Sursă foto: Pexels

Economistul Adrian Negrescu consideră că strategia Guvernului condus de Ilie Bolojan, axată pe atragerea de investiții strategice în următorii doi-trei ani, poate avea un impact mai solid asupra economiei decât majorările de salarii și pensii.

Într-o declarație acordată publicației ziare.com, Adrian Negrescu a explicat că stimularea consumului prin creșteri salariale sau majorări de pensii poate produce un efect rapid, dar limitat în timp, fără a garanta o dezvoltare sustenabilă.

Economistul compară efectele investițiilor cu cele ale majorărilor salariale

Adrian Negrescu a arătat că impulsurile de consum generate de creșteri de venituri au un efect punctual, care nu se transformă automat în dezvoltare economică pe termen mediu sau lung.

„Văd că există acest focus pe investiții pe care statul vrea să îl impună în următorii 2–3 ani: să convingă investitori strategici să vină în România, să deschidă fabrici, să creeze locuri de muncă, să creeze lanțuri de business. Din consumul generat punctual de creșterea salariilor și pensiilor economia nu a reușit să obțină o creștere sustenabilă — cel mai bun exemplu este 2024, când, în ciuda unor măsuri de stimulare fiscală populare, România a înregistrat două trimestre consecutive de contracție economică. Asta arată că majorările de salarii și pensii pot da o fotografie de moment, în special în an electoral, dar nu asigură prosperitate pe termen mediu și lung”, a declarat Adrian Negrescu pentru ziare.com.

Economistul sugerează că dezvoltarea bazată pe investiții productive poate genera efecte structurale, precum crearea de locuri de muncă stabile și consolidarea lanțurilor economice.

Guvernul pregătește un pachet de reforme pentru stimularea investițiilor

Potrivit declarațiilor lui Adrian Negrescu, Executivul urmează să adopte un pachet de măsuri orientat spre facilitarea investițiilor majore în România. Printre elementele invocate se numără introducerea unui mecanism de tip „one-stop shop” pentru proiectele de investiții de peste 200 de milioane de euro.

„Avem pachetul ăsta care se adoptă, sper, în zilele următoare: un pachet de măsuri de reformă în zona investițiilor. Sunt câteva lucruri importante. În premieră, se încearcă realizarea unui „one-stop shop” pentru investitori cu proiecte de peste 200 de milioane de euro. N-am avut niciodată în istoria recentă un mecanism astfel organizat — cei care depășesc investiții de ordinul miliardului de euro ar urma să fie tratați mult mai simplificat: legislație, autorizații, proceduri”, a precizat economistul.

Conceptul de „one-stop shop” presupune centralizarea procedurilor administrative și reducerea birocrației pentru proiectele de anvergură, astfel încât investitorii să obțină mai rapid autorizațiile necesare.

Simplificarea autorizării ar putea reduce timpul de implementare a proiectelor

Adrian Negrescu a atras atenția asupra duratei actuale necesare pentru deschiderea unei unități de producție în România.

„Gândește-te că, în prezent, să construiești o fabrică în România îți poate lua cam doi ani până obții toate autorizațiile. Asta ar urma să fie simplificat”, a explicat el.

Reducerea termenelor administrative este considerată un factor esențial pentru atragerea investitorilor strategici, în special în sectoare industriale sau energetice.

Măsuri pentru parteneriate public-privat și sprijinirea mediului de afaceri

Economistul a menționat și alte componente ale pachetului de reforme, printre care stimulente pentru parteneriate public-privat și crearea unei unități specializate în cadrul Ministerului Finanțelor pentru gestionarea acestor proiecte.

„Pe de altă parte, există stimulente pentru parteneriat public-privat, se propune ca Ministerul Finanțelor să creeze o unitate specială pentru astfel de proiecte”, a spus Adrian Negrescu.

Totodată, pachetul ar include ajustări fiscale menite să sprijine microîntreprinderile și mediul de afaceri de dimensiuni mici. Un alt element invocat este majorarea plafonului pentru regimul TVA la încasare la 5 milioane de lei, începând cu anul 2027.

De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru încurajarea listărilor la bursă, cu scopul de a dinamiza piața de capital și de a facilita accesul companiilor la finanțare.

Succesul reformelor depinde de aplicarea practică a măsurilor

Deși consideră că propunerile sunt favorabile pe hârtie, Adrian Negrescu a subliniat că rezultatele vor depinde de implementare.

„Sunt, pe hârtie, măsuri bune; rămâne de văzut cum vor funcționa în practică”, a conchis economistul.

El a sugerat că simplificarea procedurilor și coerența administrativă vor fi decisive pentru atragerea investițiilor strategice.

În opinia sa, orientarea spre investiții majore și crearea de locuri de muncă în sectoare productive ar putea consolida baza economică a României, în contrast cu stimularea consumului prin creșteri temporare de venituri.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Trending
Articole Similare
Parteneri