Fostul prim-ministru al României, Adrian Năstase, a lansat o critică amplă și detaliată la adresa „Consiliului pentru Pace” inițiat de Donald Trump, structură prezentată recent pe scena internațională drept un nou mecanism de gestionare a stabilității globale.
Într-o analiză publicată pe blogul personal, Adrian Năstase pune sub semnul întrebării atât legitimitatea juridică, cât și caracterul democratic al noii organizații.
Critica fostului premier vine în contextul în care România se află printre statele invitate să participe la acest consiliu, iar dezbaterea publică s-a concentrat pe costurile potențiale ale aderării, evaluate la un miliard de dolari pentru obținerea statutului de membru permanent.
Adrian Năstase afirmă că documentul fondator contrazice chiar discursul anti-drept internațional al lui Donald Trump
În analiza sa, Adrian Năstase remarcă o contradicție majoră între discursul politic al lui Donald Trump și forma juridică aleasă pentru lansarea Consiliului pentru Pace. Fostul premier amintește că Trump a declarat în repetate rânduri că nu mai are nevoie de dreptul internațional, însă, în acest caz, promovează semnarea unui document constitutiv cu valoare de tratat.
„Consiliul pentru pace (Board of Peace) este lansat de Donald Trump în contextul în care spunea că nu mai are nevoie de drept internațional. Și totuși, iată, el semnează, împreună cu mai mulți șefi de stat sau de guvern, un document constitutiv (un tratat) al unei organizații internaționale”, notează Adrian Năstase, adăugând că, în opinia sa, este vorba despre „o caricatură de tratat”.
Fostul premier descrie Consiliul ca pe o structură controlată discreționar de președintele său
Adrian Năstase subliniază că arhitectura instituțională a Consiliului pentru Pace este construită astfel încât puterea decizională să fie concentrată aproape exclusiv în mâinile președintelui organizației, funcție deținută inițial chiar de Donald Trump.
Potrivit Chartei analizate, invitațiile de participare sunt formulate direct de președinte, mandatele statelor membre sunt limitate la trei ani, iar reînnoirea acestora depinde tot de decizia președintelui. Alternativ, statele pot opta pentru plata unei contribuții de un miliard de dolari, caz în care devin membri permanenți, „dacă nu sunt dați afară de președinte”.
Fostul premier ironizează această configurație, sugerând că structura seamănă mai degrabă cu „un fel de fundație Donald Trump care să se ocupe de probleme internaționale”.
Procedurile de vot sunt prezentate ca democratice, dar controlate prin veto prezidențial
Un alt punct central al criticii vizează mecanismul de luare a deciziilor. Deși formal se aplică principiul „un stat, un vot”, Adrian Năstase arată că toate deciziile importante rămân condiționate de aprobarea președintelui Consiliului.
Donald Trump ar avea, conform Chartei, un rol dublu: reprezentant al Statelor Unite și președinte al Consiliului, cu drept de vot suplimentar în caz de balotaj. În plus, deciziile Consiliului Executiv pot fi blocate în orice moment prin veto prezidențial.
„Deci Donald Trump va avea pentru început două voturi (dacă este nevoie)”, notează Adrian Năstase, subliniind caracterul asimetric al puterii.
Consiliul ar avea personalitate juridică internațională și libertate deplină de administrare a fondurilor
Analiza fostului premier evidențiază și faptul că noua structură ar urma să aibă personalitate juridică internațională, cu dreptul de a deține bunuri mobile și imobile, de a deschide conturi bancare și de a angaja personal.
În acest context, Adrian Năstase lansează o observație critică legată de posibila utilizare a fondurilor, sugerând că acestea ar putea fi direcționate inclusiv către proiecte imobiliare sau turistice, precum cele evocate în legătură cu reconstrucția Gazei.
Concluzia fostului premier compară ironic Consiliul cu ONU
În finalul analizei sale, Adrian Năstase formulează o concluzie ironică: organizația inițiată de Donald Trump ar fi „mai democratică și mai puțin birocratică decât ONU”, deoarece se bazează pe un singur veto, nu pe cinci. Observația este însă una critică, menită să evidențieze concentrarea excesivă a puterii.
„Vă rog să observați cum dreptul internațional îi poate ajuta chiar și pe cei care nu-i recunosc importanța!”, își încheie fostul premier comentariul.
Nicușor Dan explică de ce România nu va plăti miliardul de dolari în forma actuală a propunerii
În paralel cu criticile formulate de Adrian Năstase, președintele României, Nicușor Dan, a oferit clarificări oficiale privind poziția statului român.
Șeful statului a precizat că, în forma actuală a documentelor, România nu ar urma să suporte costuri semnificative în primii ani de participare și că analiza se concentrează pe compatibilitatea juridică a Chartei cu angajamentele internaționale existente.
„Analizăm compatibilitatea între modelul de cartă care este propus în momentul de faţă şi obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat semnând alte documente cum ar fi Cartea ONU”, a declarat Nicușor Dan.
Referitor la contribuția financiară, președintele a fost explicit:
„Legat de miliardul acela, aşa cum este propunerea de cartă în momentul acesta, pentru trei ani nu se pune problema ca România să plătească. Ţările care sunt invitate, sunt invitate pentru 3 ani şi după aia mai vedem”.
