Economia României continuă să fie concentrată în câteva zone puternice, în timp ce numeroase județe rămân mult în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice. O analiză realizată de KeysFin asupra rezultatelor companiilor înregistrate în anul 2019 arată că Bucureștiul, Ilfovul și Timișul se află în fruntea clasamentului celor mai puternice județe din punct de vedere economic.
La polul opus se află județe precum Mehedinți, Caraș-Severin și Vaslui, care înregistrează cele mai slabe rezultate în ceea ce privește cifra de afaceri a companiilor și nivelul activității economice.
Datele prezentate în raport evidențiază un fenomen constant al economiei românești: o concentrare puternică a business-ului în câteva zone urbane dezvoltate și diferențe economice majore între regiunile țării.
Analiza KeysFin arată că economia României este concentrată în câteva județe
Raportul KeysFin Local Business evidențiază faptul că primele zece județe din România concentrează o mare parte din activitatea economică a țării.
Potrivit analizei, aceste județe au generat în anul 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală a companiilor din România și au concentrat aproximativ 2,2 milioane de salariați.
În contrast puternic, cele mai slabe zece județe au generat în același an doar 65 de miliarde de lei, adică aproximativ 4,2% din totalul cifrei de afaceri realizate de firmele din România. În aceste județe lucrau aproximativ 237.000 de angajați.
Această diferență evidențiază o polarizare economică puternică între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
Bucureștiul rămâne de departe cel mai puternic centru economic
Capitala României continuă să domine economia națională. În anul 2019, companiile înregistrate în București au generat o cifră de afaceri de aproximativ 570,8 miliarde de lei, potrivit datelor analizate.
Diferența față de celelalte județe este foarte mare. Pe locul al doilea se află județul Ilfov, cu o cifră de afaceri de 111,8 miliarde de lei, în timp ce județul Timiș ocupă poziția a treia, cu 67,2 miliarde de lei.
Aceste cifre reflectă rolul central al Bucureștiului în economia României, dar și dezvoltarea accelerată a zonei metropolitane din jurul capitalei.
Numeroase companii au ales în ultimii ani să își mute sediile sau centrele logistice în Ilfov, unde costurile sunt mai reduse, dar accesul la infrastructura capitalei rămâne facil.
Clujul și Argeșul se află în competiție directă în clasamentul economic
Un alt element interesant evidențiat de analiza KeysFin este evoluția județelor Cluj și Argeș.
În 2019, Clujul a urcat pe locul al patrulea în clasamentul național, cu o cifră de afaceri de aproximativ 65,7 miliarde de lei. În același timp, județul Argeș a coborât o poziție, ajungând pe locul al cincilea, cu 65,5 miliarde de lei.
Diferența dintre cele două județe este foarte mică, însă evoluția lor reflectă transformări economice importante.
Clujul a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai importante centre IT și de servicii din România, atrăgând investiții semnificative în sectorul tehnologic.
În schimb, economia județului Argeș este puternic legată de industria auto, în special de activitatea uzinei Dacia de la Mioveni.
Prahova, Constanța și Brașov completează topul județelor dezvoltate
Clasamentul celor mai puternice județe din România continuă cu alte câteva centre economice importante.
Județul Prahova a înregistrat o cifră de afaceri totală de aproximativ 56 de miliarde de lei în anul 2019. Economia acestui județ este susținută în principal de industria petrolieră și de activitățile industriale din zona Ploieștiului.
Constanța se află pe următoarea poziție, cu 52 de miliarde de lei, beneficiind de activitatea portului maritim și de sectorul energetic.
Brașovul se situează pe locul următor, cu o cifră de afaceri de 47,3 miliarde de lei, fiind unul dintre cele mai importante centre industriale și logistice din România.
Topul primelor zece județe este completat de Bihor și Sibiu, cu cifre de afaceri de aproximativ 34 de miliarde de lei fiecare.
Evoluțiile economice arată schimbări în clasamentul județelor
Analiza KeysFin compară situația economică din 2019 cu cea din 2015 și arată că unele județe au urcat sau au coborât în clasament.
Un exemplu este județul Arad, care a coborât de pe locul 10 în 2015 până pe locul 13 în 2019.
O evoluție similară a avut și județul Galați, care a scăzut de pe locul 15 în 2015 până pe locul 17 în 2019.
În schimb, alte județe au înregistrat evoluții pozitive. Prahova a urcat două poziții în clasament, iar județul Bihor a avansat de pe locul 12 în 2015 până pe locul 9 în 2019.
Potrivit Roxanei Popescu, Managing Director KeysFin, aceste evoluții reflectă impactul investițiilor locale și al dezvoltării infrastructurii.
„Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei – doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajați. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiţii în infrastructura materială și umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional“, a declarat Roxana Popescu.
Aceasta a subliniat că evoluțiile economice ale județelor sunt influențate puternic de investițiile publice și de dezvoltarea infrastructurii.
„Dacă la Galați, căderea are cu siguranță legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus și pe seama investițiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părți din zona de Sud a țării, acolo unde județele Dolj și Olt au performat bine în ultimii ani“, a adăugat Roxana Popescu.
Capitala conduce și în clasamentul numărului de companii
Bucureștiul domină și clasamentul în funcție de numărul de companii existente.
În anul 2019, în capitală erau înregistrate aproximativ 136.900 de firme, ceea ce reprezintă peste 20% din totalul companiilor din România.
Pe locul al doilea se află județul Cluj, cu aproximativ 42.900 de companii, iar Ilfov ocupă locul al treilea, cu 30.800 de firme.
La polul opus se află județele cu cel mai mic număr de companii.
În Mehedinți erau înregistrate doar 3.600 de firme, în timp ce în Botoșani existau aproximativ 4.600 de companii, iar în Covasna aproximativ 4.700.
Aceste cifre reflectă nivelul redus al activității economice în aceste regiuni.
Profitabilitatea companiilor confirmă dominația Bucureștiului
Capitala conduce și în ceea ce privește profitabilitatea companiilor.
Potrivit raportului, firmele din București au înregistrat un rezultat net pozitiv de aproximativ 30,9 miliarde de lei în anul 2019.
Pe locul al doilea se află județul Ilfov, cu 6 miliarde de lei profit, iar Clujul ocupă poziția a treia, cu 5,2 miliarde de lei.
În schimb, unele județe au înregistrat rezultate financiare negative.
Județul Vâlcea se află pe ultimul loc în acest clasament, cu o pierdere cumulată de aproximativ 1,1 miliarde de lei.
Pe următoarele poziții se află Hunedoara, cu o pierdere de aproximativ 425,9 milioane de lei, și județul Gorj, cu aproximativ 393 de milioane de lei pierdere.
Județele cu cei mai mulți și cei mai puțini angajați
Bucureștiul se află pe primul loc și în clasamentul numărului de angajați.
În anul 2019, în capitală lucrau peste un milion de angajați.
Pe locurile următoare se află județul Timiș, cu aproximativ 189.700 de angajați, și județul Cluj, cu 183.700 de angajați.
La polul opus se află județele Mehedinți și Giurgiu.
În Mehedinți erau înregistrate aproximativ 14.600 de persoane angajate, iar în Giurgiu aproximativ 20.900 de angajați.
Aceste diferențe arată cât de puternică este polarizarea economică între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate ale României.
