Curtea de Conturi e efectuat un amplu audit în cadrul MApN, iar concluziile au fost prezentate recent de către președintele instituției. Potrivit acestuia, Armata Română se confruntă cu câteva probleme majore, care pentru a fi remediate trebuie întocmită o strategie clară și eficientă. În contextul tensiunilor actuale de la nivel european, deficiențele din cadrul MApN sunt destul de îngrijorătoare.
La întâlnirea cu președintele Consiliului Internaţional al Auditorilor pentru NATO, Radek Visinger, președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, a prezentat concluziile auditului efectuat de instituția pe care o conduce în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Potrivit acestuia, Armata Română se confruntă cu o criză de personal care lasă funcții cheie neocupate.
„Curtea de Conturi a României îşi propune să furnizeze în timp real informaţii obiective şi precise, susţinute de probe de audit solide. Actualul context geopolitic a redefinit provocările cu care ne confruntăm şi este esenţial să ne concentrăm în mod deosebit pe aspectele de importanţă majoră, cu impact direct în viaţa cetăţenilor, oferind prin expertiza noastră valoare adăugată în activitatea entităţilor auditate”, a declarat Mihai Busuioc.
Auditul care a scos la iveală problemele Armatei Române
Auditul Curții de Conturi arată că neocuparea posturilor cheie şi fluctuația de personal din cadrul MApN sunt cauzate în principal de pensionări și de scăderea interesului tinerilor pentru cariera militară. Mai exact, potrivit președintelui Curții de Conturi, principalele probleme din cadrul Armatei Române sunt:
Neîncadrarea funcţiilor cheie şi fluctuaţia de personal, cauzată în mare parte de pensionările multiple din sistemul de apărare, dar şi de insuficienţa promoţiilor de absolvenţi din învăţământul militar, care nu pot compensa deficitul de resursă umană calificată;
Scăderea interesului tinerilor pentru cariera militară, agravată de contextul conflictului Rusia-Ucraina, ceea ce se reflectă într-o tendinţă de reducere a numărului de candidaţi pentru şcolile şi universităţile cu profil militar;
Sisteme informatice care nu sunt adaptate la complexitatea şi volumul activităţilor Ministerului Apărării Naţionale, punând în pericol eficienţa şi transparenţa proceselor interne.
La rândul său, preşedintele Consiliului Internaţional al Auditorilor pentru NATO, a subliniat importanța cooperării între cele două instituţii, în contextul Memorandumului de Înţelegere semnat la data de 26 martie 2024, care consolidează relaţiile bilaterale şi sprijină schimbul de bune practici în domeniul auditului public extern.
„Întâlnirea de astăzi arată strânsa relaţie dintre Consiliul Internaţional al Auditorilor pentru NATO şi Curtea de Conturi a României. Marcăm un an de la semnarea Memorandumului de Înţelegere dintre cele două instituţii şi pot să afirm că avem un adevărat partener în Curtea de Conturi a României. Sprijinirea activităţii IBAN de către instituţiile supreme de audit din statele membre NATO este crucială şi îmi doresc ca pe viitor să întărim cooperarea dintre instituţiile noastre şi în ceea ce priveşte formarea personalului de audit”, a spus Radek Visinger, preşedintele Consiliului Internaţional al Auditorilor pentru NATO.
