Farfuriile românilor vor fi pline cu carne cultivată în laborator sau preparate ca piurel din micro-alge și pâinea din ciuperci medicinale. Acestea se înscriu în curentul alimentelor viitorului, cu care ne vom hrăni peste cel mult 20 de ani, potrivit specialiștilor. Această politică a alimentației de mâine vine din nevoia ca planeta să asigure mâncare pentru o populație în continuă creștere.
Studenții și inginerii specializați în sisteme biotehnice și industrie alimentară caută soluții pentru ca populația tot mai numeroasă să aibă acces, în viitorul apropiat, la hrană suficientă, sănătoasă, dar și ieftină.
S-au pus deja în vânzare cotlete artificiale de vită și piept de pui creat în laborator
Cotletele artificiale de vită și pieptul de pui creat în laborator se vând deja în țări ca Singapore și Israel. În Europa, Marea Britanie este prima țară care aprobă comercializarea de carne artificială. Aceasta are același gust, aspect și valori nutritive ca și cea naturală.
„Un aliment trebuie să fie nutritiv, trebuie să fie funcțional și, de asemenea, să atenueze simptome sau să amelioreze bolile pe care le avem”, apreciază Mariana Ferdeș, conferențiar la Universitatea Politehnică din București pentru Antena 3.
În viitor, mâncarea va fi personalizată în funcție de rezistența la insulină sau de stilul de viață. În egală măsură, meniul se va personaliza în funcție de profilul genetic, deci bolile la care avem predispoziție. Totodată, vor exista soluții și pentru cei care nu pot consuma anumite alimente.
„Sunt persoane care persoane vegane sau vegetariene, care nu doresc, de exemplu, să consume carne sau lactate și, desigur, cu ajutorul acestor proteine alternative putem să creăm un stil de viață sănătos”, a declarat Elena Valeria Vlăduț, doctorandă în cadrul Universității Politehnica.
Pâinea din făină de ciuperci medicinale crescute în eprubete
În egală măsură, vor fi modificate și produsele de panificație. Pâinea va deveni mai sănătoasă datorită făinii din ciuperci medicinale, cu un rol anticancerigen și antidiabetic deosebit. În prezent, studenții Universității Politehnica deja lucrează la astfel de preparate, neobișnuite la prima vedere.
„Aici avem buretele de fag, după ce l-am crescut așa în eprubete, noi îl cultivăm pe grâu în baloane cu grâu, grâu normal, sterilizat, îl măcinăm ca pe orice grâu normal”, a completat conferențiarul Mariana Ferdeș în cadrul instituției.
O altă resursă atipică este făina din greier, folosită în panificație. Există deja magazine online de unde românii își comandă această făină, din care își prepară grisine, biscuiți sau chifle.
La rândul lor, micro-algele bogate în proteine și lipide vor deveni un alt aliment de bază. Cultivarea lor nu necesită teren arabil sau apă potabilă. Din alge se pot prepara diverse salate, supe sau piure.
Astfel de alimente sunt produse repede, ușor și ieftin, fiind gustoase, sănătoase și hrănitoare. Constituie o alternativă viabilă într-un mediu climatic tot mai afectat de fenomene meteo extreme, poluare, secetă sau inundații.
