Dacă în urmă cu mai bine de trei decenii cititul era printre puținele moduri de recreere pentru români, lucrurile s-au schimbat radical în prezent. Într-o eră marcată de tehnologie, tot mai puțini compatrioți mai sunt atrași de lectură. Astfel, țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de carte.
Cărțile nu mai prezintă deloc interes pentru români, tot mai puțini alegând să-și petreacă timpul liber citind. Astfel, în 2022, doar 29,5% dintre compatrioți au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, plasând țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul lectură.
Tot mai puțini români aleg să cumpere cărți, iar cititul a devenit aproape inexistent
Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, peste 70% din populația adultă din țara noastră nu citește nici măcar o carte pe an, în timp ce media europeană este aproape dublă. Estimările pentru 2025 arată că există între 600.000 și 800.000 de cititori fideli în România. Anul trecut, doar 5,3% dintre compatrioți au cumpărat cărți tipărite online, iar în cazul cărților electronice sau al audiobook-urilor, procentul este și mai mic, de doar 2,6%. În aceste condiții, țara noastră se află și la acest capitol la coada clasamentului european.
„Cifrele sunt îngrozitoare! Pentru că dacă acolo 51% din tineri spun că n-au citit nicio carte în ultimul an, imaginaţi-vă care e situaţia în urbanul mic şi în mediul rural, unde acea infrastructură culturală lipseşte cu desăvârşire, unde concurenţa între instituţiile de învăţământ e mult, mult diminuată, unde perspectivele de a avea acces la un post care necesită pregătire superioară sunt mult mai mici! Deci, de unde toată lumea fuge!”, a declarat Mihai Mitrică, directorul Asociaţiei Editorilor.
Piața de carte este aproape de colaps
Anul trecut, peste 95% dintre români nu au cumpărat nicio carte, iar cititul a început să devină un lux din cauza scumpirilor. Astfel, România are o piață de carte de doar 60 de milioane de euro pe an, echivalentă cu Bulgaria, care are însă o populație de trei ori mai mică. În schimb, Ungaria, care o populație de două ori mai mică decât țara noastră, generează vânzări de 110 milioane de euro anual.
În România, aproximativ 1,3 milioane de persoane (7% din populație) frecventează librării, biblioteci sau târguri de carte, majoritatea în București și în câteva orașe mari din Transilvania.
„Avem acum cea mai numeroasă populaţie de tineri care nu sunt nici la şcoală, nici angajaţi, aşa-numiţii neets. Vorbim despre tineri care devin o povară pe care societatea o tot duce mai departe. Este o problemă economică în primul rând.
50% din cifra de afaceri se face în Bucureşti. Pe locul doi este Clujul. Restul se împarte la Sibiu, Braşov, Timişoara…
Am ajuns pe ultimul loc la consumul de carte pentru că educaţia a fost principalul duşman al educării românilor. Dacă un copil nu este din şcoală setat să consume carte şi să-şi îngrijească capacitatea cognitivă şi gândirea critică, el este împins, practic, către o zonă în care devine captiv conspiraţiilor, manipulărilor”, a mai spus directorul Asociației Editorilor.
