O locuință boierească fără egal, așa cum nu mai văzuse Capitala, ce putea concura cu orice mic palat parizian a apărut pe Calea Victoriei la începutul secolului XX. Casa-simbol a Bucureștiului are o poveste fascinantă și este și astăzi una dintre cele mai frumoase construcții din oraș, în ciuda degradării ce a amenințat-o.
La începutul secolului XX, cel mai bogat om din țară își admira noua locuință din București, un palat creat având ca inspirație grandoarea Parisului.
Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit Nababul datorită averii sale, a scris un capitol important din istoria țării noastre.
Astăzi, orice plimbare pe Calea Victoriei include măcar o oprire în fața acestei bijuterii arhitecturale ce găzduiește Muzeul Enescu.
La momentul finalizării construcției, palatul Nababului a devenit cunoscut drept casa-simbol a Bucureștiului. A fost viziunea transformată în realitate a arhitectului Ion D. Berindey. La lucrări au participat celebri pictori și sculptori ai vremii.
Picturile murale sunt semnate de G. D. Mirea, Costin Petrescu, Arthur Verona, Nicolae Isidor Vermont, iar sculpturile sunt opera lui Emil Wilhelm Becker. Tapiseriile, candelabrele, lămpile, vitraliile și alte elemente de decorațiuni interioare au fost alese de Casele Krieger și Mercier din Paris.
Te-ar putea interesa și: Palatul de vis din suburbiile Bucureștiului despre care puțină lume știe. A fost mall, iar acum este de vânzare pentru cei interesați
Casa-simbol a Bucureștiului a intrat acum trei ani într-un proces de restaurare
În 2021, palatului Nababului a intrat într-un amplu proces de restaurare și consolidare. În ianuarie 2024, lucrările au fost oprite de Ministerul Culturii.
„La finalul anului trecut, am luat decizia de a nu prelungi contractul de execuție a lucrărilor de restaurare și consolidare, întrucât la sfârșitul perioadei prevăzute în contract, lucrarea era realizată în proporție de doar 25%. Procedura prevede ca până la reluarea lucrărilor, obiectivul Palatul „Cantacuzino” care găzduiește acest Muzeu să fie pus în siguranță, pentru a nu se degrada”, anunța la începutul acestui an Raluca Turcan, în calitate de ministru al Culturii.
Proiectul are finanțare din fonduri guvernamentale și credite externe acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCDE), potrivit Acordului cadru de împrumut dintre România și BCDE.
În primă fază, lucrările au fost atribuite S.C Eldiclau SRL care a intrat în insolvență în anul 2023. Valoarea investiției (serviciile de proiectare și asistență tehnică și lucrările de execuție), este de 6.261.092 euro, fără TVA, din care valoarea contractului de execuție a lucrărilor este de 5.551.211 euro fără TVA. Contractul prevedea ca durată a lucrărilor 24 de luni.
Te-ar putea interesa și: Valea Loarei de România! Uită de Franţa, te poţi caza într-un castel chiar în ţara noastră. Peisajul îţi taie răsuflarea
