Cu 1,4 milioane de vizitatori pe an, celebrul castel bavarez este una dintre primele trei cele mai vizitate atracții turistice din Germania. Şi nu degeaba! Puţini români ştiu, însă, că există şi Neuschwanstein de România, o clădire superbă înconjurată de păduri.
Nu este atât de mare şi de impunător, însă toamna este o adevărată feerie. Clădirea românească în stil neogotic şi culorile de galben, roşiatic, ruginiu şi maro fac peisajul să fie rupt din poveşti. Situat între două oraşe din ţară, acesta poate fi vizitat fără probleme.
Unde se află Castelul Neuschwanstein de România?
Neuschwanstein de România este chiar Castelul Sturdza din Miclăușeni, judeţul Iaşi. Construit între 1880 şi 1904 de către Gheorghe Sturdza și soția sa Maria, acesta se află la 65 de kilometri de Iaşi şi la 20 de Roman. Istoria începe, însă, în jurul anului 1410 când domnitorul Alexandru cel Bun a dăruit vornicului Miclăuș, membru în Sfatul Domnesc, o moșie întinsă, situată în apropierea de Lunca Siretului.
La început de secol XVII, vistienicul Simion Stroici a construit aici un conac ale cărui ruine se mai puteau încă vedea la începutul secolului al XX-lea. Povesea continuă cu George Sturdza şi căsătoria sa cu Maria Ghica, fiica scriitorului Ion Ghica, aceştia mutându-se la moșie, în 1869.
Cei doi au decis, după vânzarea unor păduri, să construiască un palat nou în curtea moşiei, planurile construcţiei fiind realizate de arhitecții Iulius Reinecke și I. Grigsberg, aceştia inspirându-se din Palatul Culturii din Iaşi şi din Palatul Domnesc de la Ruginoasa.
Iubitori de artă şi de frumos, au înfrumuseţat castelul cu busturi din marmură de Cararra, argintărie, o colecţie importantă de cărţi (peste 60.000 de exemplare rare), arme, bijuterii, tablouri.
În Primul Război Mondial, camerele frumosului palat au devenit săli de operaţie şi saloane medicale, imobilul fiind transformat în spital militar. Printre infirmiere s-au numărat Maria Ghica și Ecaterina Cantacuzino, iar George Enescu putea fi văzut şi ascultat concertând printre paturile cu răniți.
Castelul Sturdza, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Castelul Neuschwanstein de România nu a fost atât de norocos şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1944, din cauza apropierii războiului, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino, ruşii ajungând aici în iarnă, unde au staţionat luni de zile. Colecţia impresionantă de cărţi a fost arsă pe rând pentru a încălzi încăperile, iar piesele de mobilier şi argintăria au fost furate sau distruse.
Odată cu instalarea regimului comunist, Ecaterina donează castelul Episcopiei Romanului, cu condiția de a se înființa cât mai repede o mănăstire pentru măicuțe. Dar după câţiva ani, frumoasa clădire a devenit depozit de arme şi de grâne.
În anii ’60, autorităţile au înființat un ospiciu pentru copii cu dizabilități, care a funcționat până în 2001, iar acum se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași.
