Cât câștigă Kaufland, Carrefour, Mega Image, Penny și alte supermarketuri de pe urma românilor. Fiecare magazin are un adaos pus peste prețurile producătorilor locali

Kaufland, Carrefour, Mega Image, Penny, Lidl și oricare alt magazin, fie că este supermarket, fie că este la colț de stradă, are adaos comercial. Fără această taxă suplimentară, nu ar avea cum să funcționeze și să scoată profit. Urmează să apară și o lege de la ANPC prin care adaosul să nu mai fie un secret, ci un detaliu accesibil publicului larg. Până atunci, au apărut și datele care arată cât cer, în medie, retailerii.

Studenții de la Academia de Studii Economice din București au realizat, cu sprijinul Penny, un studiu din care a reieșit că adaosul este, în medie, de 18,6%. Sunt diferențe mari, în funcție de magazin. Cele mici cer și cu 20% mai mult pentru a putea să se descurce, media, pe acest segment, fiind de 24,3%. La magazinele mari, nu s-a trecut de 17,2%.

Din studiu se vede clar că se cere încă o cincime peste „prețul real” al produselor. La fel se întâmplă și cu alimentele de la producătorii locali, unde cifrele nu sunt publice, dar mulți fermieri s-au plâns că dau la prețuri de nimic marfa, iar supermarketurile se îmbogățesc.

CITEȘTE ȘI: George Simion l-a făcut de rușine pe Mihai Gândea și echipa sa. Prezentatorul Antena 3 s-a trezit cu platoul gol, după ce a plătit zeci de oameni să-i pună întrebări șefului AUR

Supermarketurile vor fi obligate de ANPC să afișeze adaosul comercial la produsele alimentare. Regula trebuia să intre în vigoare încă din aprilie

Cristian Popescu Piedone a venit cu inițiativa de a obliga comercianții să afișeze, la raft, ce adaos comercial cer. Inițial, legea viza produsele de bază, dar ținând cont că acestea sunt oricum plafonate până pe 30 iunie, s-a făcut o modificare. Pentru moment, nu se știe exact de când urmează supermarketurile să afișeze adaosul. Cel mai probabil, va fi nevoie de măcar câteva săptămâni.

„Reglementarea are drept scop informarea în mod clar, precis şi neechivoc a consumatorilor cu privire la modul în care este stabilit preţul final al produsului sau al serviciului pe care doreşte să îl achiziţioneze, astfel încât, pe baza informaţiilor necesare, suficiente, verificabile şi uşor de comparat, aceştia să aibă posibilitatea să aleagă acel produs care corespunde exigenţelor lor din punct de vedere al nevoilor şi al posibilităţilor lor financiare”, menționa ANPC.

CITEȘTE ȘI: „Era să fiu furat de Lidl!” sau cum retailerul face o schemă la raft, unde sunt afișate prețurile. Un client vigilent din Capitală s-a dus imediat să-și ia banii înapoi