Tot mai mulți români caută fericirea în centre de meditație, detox sau retreaturi spirituale. De la Maramureș la Bali, piața „wellness” a explodat. Ce costuri implică, cine sunt clienții și ce spun specialiștii despre fenomenul unei „fericiri organizate”.
În ultimii ani, România a devenit parte dintr-un fenomen global: căutarea fericirii prin experiențe organizate, de la retreaturi de meditație în Apuseni și Maramureș, la tabere de detox sau vacanțe spirituale în Bali.
Rapoartele Global Wellness Institute arată că economia „wellness” – care include turismul spiritual, meditația și terapiile alternative – a crescut cu peste 40% la nivel global între 2020 și 2024.
România urmează același trend. Potrivit datelor Ziarului Financiar și Euromonitor International, piața locală a serviciilor de wellness și terapii alternative depășește deja 150 de milioane de euro anual, iar numărul centrelor private de retreat s-a dublat în ultimii cinci ani.
De la burnout la „reconectare”
Psihologul Diana Lupu, specializată în consiliere și psihoterapie cognitiv-comportamentală, explică pentru Europa Liberă că interesul pentru astfel de experiențe a crescut mai ales după pandemie:
„Oamenii au început să caute sens, să se oprească din ritmul foarte alert și să își dea timp pentru introspecție. În lipsa unui sistem solid de prevenție în sănătatea mentală, retreaturile și taberele de detox au devenit o formă modernă de evadare controlată”, spune ea.
Tendința este confirmată și de sociologul Gelu Duminică, care observă o schimbare în modul în care românii investesc în propriul echilibru. „Românii nu mai privesc aceste experiențe ca pe un moft. Ele au devenit o formă de consum de clasă medie, un semn al aspirației spre echilibru și control într-o societate tot mai instabilă”, afirmă sociologul pentru HotNews.
Cât costă o „evadare spirituală”
Un retreat de trei zile în România, la un centru din Maramureș, Brașov sau Valea Doftanei, costă între 1.000 și 2.500 de euro, potrivit ofertelor analizate pe platforme precum BookRetreats sau Wellness Retreat Romania.
În pachet intră de obicei cazarea în pensiuni ecologice, mesele bazate pe produse bio, cursuri de meditație, yoga, respirație conștientă și consiliere individuală. Unele retreaturi de lux oferă terapii ayurvedice sau sesiuni cu terapeuți certificați internațional.
În străinătate, costurile sunt mai ridicate. Un program de o săptămână în Bali, India sau Portugalia ajunge la 4.000–6.000 de euro, incluzând zborurile și mesele. „De obicei, clienții provin din mediul corporatist, au peste 30 de ani și caută o reconectare autentică după perioade de stres intens”, explică pentru Forbes România psihoterapeutul Daniel Ivan, care organizează ateliere de mindfulness în țară.
De la yoga la detox financiar
În România funcționează în prezent peste 200 de centre private care oferă programe de detox și dezvoltare personală, potrivit datelor centralizate de Ministerul Turismului. Pe lângă cele de inspirație orientală, au apărut și retreaturi creștine, în special în zonele monahale din Bucovina și Neamț.
Psihologul Daniel David atrage însă atenția asupra riscului de a confunda relaxarea cu vindecarea.
„Retreaturile pot fi benefice ca pauză de la stres, dar nu tratează depresia, anxietatea sau tulburările de adaptare. Ele pot ajuta la prevenție și la menținerea echilibrului, nu la înlocuirea terapiei profesionale”, a explicat el într-o analiză pentru Digi24.
O afacere care crește
Pe lângă componenta emoțională, industria „fericirii organizate” este și o afacere în plină expansiune. Potrivit unui raport al Euromonitor International, cheltuielile românilor pentru servicii de wellness s-au dublat între 2019 și 2024, ajungând la peste 120 de euro pe an per persoană, dublu față de media Europei de Est.
Companiile care oferă astfel de experiențe se dezvoltă rapid. „Cererea este constantă, iar românii caută din ce în ce mai mult pachete personalizate, experiențe curate și locuri cu autenticitate culturală”, a declarat pentru Profit.ro antreprenoarea Raluca Anton, cofondatoare a centrului „Zen Retreat” din Transilvania.
Fericirea, între spiritualitate și marketing
Fenomenul are și critici. Psihoterapeutul Gaspar György explică pentru PressOne că „industria fericirii” riscă uneori să transforme introspecția într-un produs de consum. „Dacă fericirea devine un scop, ea se îndepărtează. Când o reducem la o rețetă de weekend cu un preț fix, pierdem esența – umanitatea, vulnerabilitatea și relația autentică”, afirmă el.
În același timp, pentru mulți români, aceste retreaturi rămân un refugiu. Dincolo de marketing și de prețuri, ele oferă un spațiu de liniște într-o lume grăbită, un timp pentru respirație și reechilibrare.
