În ultimele decenii, problema poluării aerului a ieșit din sfera discuțiilor de specialitate pentru a deveni o realitate cotidiană a vieții multor oameni din orașele mari. Praful atmosferic – particulele microscopice în suspensie – este unul dintre cei mai periculoși poluanți ai mediului urban, iar un studiu recent arată că acesta rămâne omniprezent și periculos pentru sănătatea publică la scară planetară.
Praful din aer – o amenințare mai puțin vizibilă, dar extrem de reală
Cercetătorii care au analizat date satelitare colectate timp de peste 15 ani au identificat faptul că praful mineral din atmosferă este un factor major de poluare în 81 dintre cele mai mari metropole ale lumii. Rezultatele arată că aproximativ 90% dintre locuitorii acestor orașe respiră aer cu niveluri de particule fine care depășesc limitele de siguranță considerate sănătoase. Acest lucru pune în evidență o problemă care nu afectează doar regiuni industrializate sau orașe cu trafic intens, ci aproape întregul mediu urban global.
Particulele fine din praful atmosferic, cunoscute ca PM2.5 (adică particule cu diametrul de 2,5 microni sau mai puțin), sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni și să intre chiar în fluxul sanguin. Expunerea prelungită la astfel de particule este asociată cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli respiratorii, cardiovasculare și chiar cancer pulmonar, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Statisticile globale: aproape toată lumea respiră aer nesănătos
Datele OMS arată o realitate îngrijorătoare la nivel global: aproximativ 99% din populația lumii respiră aer care depășește limitele de calitate stabilite de organizație, iar expunerea la aer poluat este asociată cu milioane de decese premature anual. Aerul respirat chiar și în orașele monitorizate în mod oficial depășește frecvent ghidurile OMS, în special în țările cu venituri mici și medii.
Chiar dacă s-au înregistrat progrese în extinderea rețelelor de monitorizare a calității aerului – cu peste 6.000 de orașe din peste 117 țări raportând date – oamenii continuă să fie expuși la niveluri periculoase de poluare. Acest lucru subliniază dificultatea de a transforma datele în politici eficiente care să îmbunătățească considerabil aerul din orașe.
Sursele prafului atmospheric și factorii urbanizați
Praful atmosferic provine dintr-o varietate de surse, multe dintre ele direct legate de activitățile umane. Arderea combustibililor fosili pentru transport, generarea de energie electrică, activitățile industriale și construcțiile contribuie în mod semnificativ la emisiile de particule fine. În plus, praful de drum, polenul și alte particule naturale pot fi transportate și dispersate pe distanțe mari, complicând intervențiile locale pentru îmbunătățirea calității aerului.
Traficul rutier este una dintre principalele surse de particule fine în orașe, unde emisiile vehiculelor diesel și pe benzină contribuie la concentrații ridicate de PM2.5 și PM10. În orașe precum Delhi sau Karachi, nivelurile de poluare sunt adesea de mai multe ori peste limitele recomandate de OMS, afectând milioane de locuitori.
Efectele asupra sănătății publice
Expunerea cronică la praful atmosferic afectează sănătatea în multiple moduri. Studiile OMS indică faptul că aerul poluat este responsabil pentru milioane de decese premature pe an, cauzând boli cardiovasculare, bronhopneumopatii cronice, accidente vasculare cerebrale și cancer pulmonar. De asemenea, impactul este mai sever în rândul copiilor, persoanelor în vârstă și al celor cu condiții preexistente.
Particulele fine influențează nu doar sănătatea respiratorie, ci și sistemul cardiovascular, crescând riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Monitorizarea constantă și reducerea expunerii rămân esențiale pentru sănătate, dar acestea trebuie însoțite de politici publice eficiente
