Elveţia are cel mai mare salariu mediu din lume, însă nu şi cea mai mare pensie, aşa cum ar crede mulţi. O statistică recentă realizată de Eurostat arată topul celor mai importante venituri ale seniorilor din Europa.
Astfel, micul stat este abia pe locul 5 în clasamentul pensiilor primite de bătrânii de pe vechiul continent. Pentru acest studiu s-au luat în calcul mai multe detalii precum standardele puterii de cumpărare (PPS). Astfel, pe primul loc la pensii este Islanda, cu un venit mediu de 2.762 euro per locuitor, în timp ce Albania se află pe ultimul loc cu 131 euro în Albania. Media în Europa este de 1.224 euro.
Ce valoare are pensia, în Elveţia?
Aflată pe locul al cincilea în topul veniturilor bătrânilor din Europa, Elveţia are ca pensie medie 2.138 euro, puțin peste o treime din salariul mediu net de aproape 6.300 de euro. Aceasta este urmată de Austria, cu 1.962 euro, venitul fiind puțin mai mic decât salariul mediu net de 2.397,12 euro (aproape 82% din salariu), dar şi de Olanda, cu o pensie de 1.931 euro (circa 60% din salariu).
Irlanda ocupă locul 8, aceasta oferind un venit de 1.906 euro, față de salariul mediu net de 2.860 euro (66,6% din salariu). Urmează Italia (1.561), Franţa, Spania, Germania, acestea având pensii aproape identice – 1.450 de euro. Pe ultimele locuri sunt ţările balcanice, Bulgaria ocupând cea mai ruşinoasă poziţie. Din fericire, România este înaintea vecinei sale din sud cu 226 de euro, suma care reprezintă puţin peste 25% din salariu).
La polul opus, se află Islanda, cu un venit mediu de 2.762 euro per locuitor, Luxemburg (cu 2.575 euro lunar), urmată de Norvegia cu 2.438 euro. Pe locul patru este Danemarca cu 2.417 euro.
Urmează o nouă creștere de pensii, în România
Peste 170.000 de pensionari ar putea primi pensii mai mari din 1 noiembrie 2024. Este vorba despre cei care nu au primit încă decizia şi nici banii în plus, până în acest moment, Casa de Pensii anunţând că acest lucru se va corecta de la începutul lunii viitoare.
Surse din cadrul caselor de pensii au explicat şi care sunt motivele acestor întârzieri, mulţi dintre seniori fiind revoltaţi de situaţia în care au fost puşi de către Guvern.
„Sunt decizii ce au mai multe realculari prin adăugare stagii și/sau venituri, iar în cazul lor procesarea fiind anevoioasă, necesitând timp de lucru mai mare din partea lucrătorilor.
Un procent mic sunt și acele decizii retrase, unde s-au constatat greșeli. Ele se revizuiesc și se transmit deciziile corecte”, au spus specialiștii în pensii.
