INS și Eurostat arată cât cheltuie lunar o gospodărie din România, cât valorează salariul minim real și cum se compară puterea de cumpărare cu media UE.
Salariile cresc pe hârtie, cheltuielile cresc în viața reală
România este o țară paradoxală: veniturile oficiale cresc aproape în fiecare an, însă oamenii simt în portofel exact contrariul. INS arată că salariul mediu net național a depășit 4.700 de lei în 2025, iar salariul minim a urcat la peste 2.500 de lei net, în funcție de domeniu. Totuși, Eurostat și studiile despre coșul de consum demonstrează că banii nu mai cumpără aceeași cantitate de produse.
O gospodărie medie este obligată să plătească lunar mai mult pentru aceleași lucruri: mâncare, energie, carburant, chirie și servicii. Chiar și în perioadele în care inflația scade, prețurile nu revin la nivelurile de acum doi sau trei ani. Românii nu simt scădere de preț, ci doar o încetinire a creșterii.
Ce înseamnă costul vieții în cifre: date oficiale INS
INS publică periodic cheltuiala medie a gospodăriilor. Statisticile sunt ferme: peste 60% din veniturile unei familii din România se duc pe consumul curent, adică exact pe produsele esențiale. În Uniunea Europeană, media este mult mai mică.
Structura tipică arată astfel:
mâncare și băuturi nealcoolice – 30-35% din buget,
utilități – 15-18%,
transport – 10-12%,
sănătate, educație, îmbrăcăminte, bunuri zilnice – restul.
În multe gospodării, nu rămân bani pentru economii. Peste 40% dintre familii declară că nu pot economisi nimic într-o lună normală. Cheltuiala lunară totală pentru o gospodărie formată din două persoane ajunge, conform datelor INS, la aproximativ 6.000 – 7.000 lei, în funcție de zona geografică. În orașele mari, suma poate urca peste 8.000 – 9.000 lei.
Salariul minim – suficient doar pentru supraviețuire
Un român plătit cu salariul minim rămâne cu aproximativ 2.500 de lei net. Chiar și cu ajutorul unor venituri suplimentare, puterea reală de cumpărare este redusă.
Un simplu exercițiu arată de ce:
o chirie medie într-un oraș mare începe de la 1.600 – 2.200 lei,
utilitățile și internetul – 300-500 lei,
abonamentul de transport urban sau combustibil – 150-300 lei,
mâncarea – 900-1.300 lei lunar pentru o singură persoană.
Doar aceste elemente consumă, fără efort, întreg salariul minim. Fără vacanțe, ieșiri, haine, medicamente, rate sau cheltuieli neprevăzute.
Gospodăria cu un copil: costul real al unei „vieți normale”
INS și Eurostat arată că România se apropie de pragul european privind costul creșterii unui copil, dar salariile rămân mult sub medie.
O familie formată din doi adulți și un copil are o cheltuială lunară medie care depășește 7.500 – 9.000 lei în zone urbane. Asta înseamnă:
mâncare și produse de bază: 1.800 – 2.200 lei,
grădiniță, școală, rechizite, activități: 300 – 700 lei,
haine: 150 – 300 lei,
transport: 300 – 500 lei,
electricitate, gaze, apă, internet: 400 – 800 lei,
rata la apartament sau chirie: 2.000 – 3.000 lei în orașele mari.
Realitatea este simplă: două salarii minime la nivel național nu acoperă costurile unei vieți considerate decente.
Coșul minim de consum. Ce înseamnă, oficial, „viață decentă”
Organizațiile care calculează periodic coșul minim de consum pentru o viață decentă includ nu doar supraviețuire, ci un standard uman, normal:
acces la medicamente,
un pachet minim de igienă,
alimente echilibrate, nu doar cele mai ieftine,
educație,
posibilitatea unei vacanțe pe an,
plata utilităților,
o rezervă mică de siguranță.
Acest coș este în creștere accelerată. Proiecțiile arată că valoarea lui depășește constant creșterea salariilor. Cu alte cuvinte, salariile cresc prea lent pentru a acoperi scumpirile.
România cheltuie cel mai mult din UE pe mâncare și energie
Eurostat confirmă o realitate unică în Europa: românii alocă o pondere mai mare din venit pentru mâncare și utilități decât aproape oricare altă țară din UE. În țări mai bogate, mâncarea reprezintă sub 15% din buget. În România, depășește 30%.
Asta înseamnă că, indiferent de salariu, presiunea costului vieții este constantă. Când mâncarea se scumpește, nivelul de trai se simte imediat. Când energia crește ca preț, rata de sărăcie urcă automat, fără să fie nevoie de statistici complexe.
Prețuri europene, salarii românești
Unul dintre motivele pentru care românii simt că „viața e mai scumpă ca oricând” este raportul dintre venituri și prețuri.
Eurostat folosește un indicator numit „paritatea puterii de cumpărare”. Acesta arată cât valorează aceiași bani în țări diferite. România se află sub 75% din media UE. Cu alte cuvinte, pentru același coș de alimente sau servicii, un român plătește relativ mai mult din salariu decât un cetățean din statele bogate.
Ce ține jos puterea de cumpărare
Specialiștii indică mai multe cauze:
veniturile cresc lent față de prețurile din magazine,
inflația a rămas ridicată ani la rând,
energia și combustibilii scumpesc lanțul întreg de producție,
chiria a explodat, mai ales în orașele mari,
piața muncii are sectoare întregi plătite la nivel de subzistență.
Chiar și când statistic inflația „scade”, asta nu înseamnă că prețurile scad. Înseamnă doar că se scumpesc mai lent. Ce s-a scumpit, rămâne scump.
Este România mai scumpă decât ar trebui?
Un răspuns simplu: da, raportat la salarii.
În orașe precum București, Cluj, Timișoara sau Constanța, prețurile din supermarket sunt comparabile cu cele din Occident. În același timp, salariul mediu este de trei ori mai mic decât în Vest, iar salariul minim este chiar și de șapte ori mai mic în unele comparații european.
Această contradicție lovește exact în puterea de cumpărare.
Cine simte cel mai tare presiunea costurilor
familiile cu copii în mediul urban,
angajații plătiți cu salariul minim,
persoanele vârstnice cu pensii reduse,
chiriașii.
Pentru ei, orice scumpire de 5% la electricitate sau pâine devine vizibilă imediat.
Ce urmează pentru români în perioadă următoare
Economiștii susțin că puterea de cumpărare depinde în următorii ani de trei factori:
evoluția inflației,
taxele și politicile salariale,
capacitatea economică a companiilor de a crește salariile.
Unii experți avertizează că dacă salariile cresc prea lent, decalajul social se va adânci. Deja, peste o treime dintre români spun că nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute. Orice problemă medicală sau reparație urgentă poate împinge o familie în datorii.
