O analiză publicată de Bloomberg indică faptul că România ar trebui să fie capabilă să reziste singură câteva săptămâni în cazul unei invazii ruse, până la sosirea primelor forțe NATO.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat la Digi24 că evaluarea exactă aparține Statului Major al Apărării. El a precizat că mobilizarea NATO se face în etape, iar primul val poate ajunge în aproximativ zece zile. „Vorbim de etape diferite, de la 10 la 30 de zile, de la 30 la 180 de zile”, a afirmat acesta.
Probleme logistice evidențiate la exercițiile NATO
Oficiali din cadrul NATO au atras atenția asupra dificultăților logistice care pot apărea în cazul unui conflict real. Presa internațională a relatat că limitările infrastructurii din Europa Centrală și de Est pot prelungi considerabil timpul de deplasare al trupelor.
Un general francez a oferit un exemplu concret: un convoi trimis de Franța la exercițiu a avut nevoie de cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie rutiere, deplasarea durând zece zile. Acest scenariu a fost dat ca exemplu al provocărilor logistice cu care NATO s-ar confrunta în cazul unui atac real.
Generalul Gheorghiță Vlad, citat de Bloomberg, a declarat că România ar avea o capacitate similară Ucrainei de a rezista în primele etape ale unui conflict, până la sosirea forțelor aliate.
Președintele României confirmă că scenariile au fost analizate
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre un posibil scenariu de atac. Șeful statului a declarat că acesta a fost deja analizat de conducerea Armatei Române, care a prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării durata estimată până la sosirea sprijinului NATO.
Declarațiile generalului Virgil Bălăceanu despre reacția NATO
Întrebat despre aceste estimări, generalul Virgil Bălăceanu a spus, la Digi24, că nu poate comenta detaliile analizei militare: „Nu ne putem pronunța. Lăsăm Statul Major al Apărării să se pronunțe, pentru că în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost prezentată și analiza strategică a apărării, care are o parte care nu este publică și în care sunt menționate cu precădere amenințările și starea de operativitate a Armatei Române, ceea ce trebuie să dezvoltăm pentru a crește capacitatea de apărare, și sigur sunt luate în calcul și scenarii din punct de vedere al postului de apărare și descurajare a României.”
Generalul a subliniat că unul dintre elementele care trebuie analizate este timpul necesar pentru dislocarea forțelor NATO. „Ar trebui să ne trimită calcule de ceea ce se întâmplă în cazul unor exerciții (...) dislocarea brigăzii 7 din Franța până în România a însemnat, în general, cam 10 zile”, a spus el.
Acesta a explicat că termenul se încadrează în modelul de reacție al Alianței. „Este un termen rezonabil pentru că s-ar înscrie în modelul forței NATO, care pentru primul val de asigurare a postului de apărare și descurajare al NATO va trebui să disloce într-un termen de la zero la 10 zile 100.000 de oameni, în următoarele pachete de forțe 200.000 de oameni și, sigur, ajungem la 500.000 de oameni. Vorbim de etape diferite, de la 10 la 30 de zile, de la 30 la 180 de zile”, a afirmat acesta.
Reacții la declarațiile lui Vladimir Putin
Generalul Bălăceanu a comentat și declarațiile recente ale președintelui rus Vladimir Putin, făcute într-un interviu pentru IndiaToday. Putin a afirmat că Rusia intenționează să „elibereze” Donbasul și, pentru prima dată de la începutul războiului, a menționat public obiectivul de a cuceri ceea ce Moscova numește „Novorosia”, precizând că acest lucru s-ar putea realiza „fie prin mijloace militare, fie prin alte mijloace”.
„În interviul dat pentru IndiaToday este clar ceea ce vrea Putin. El spune în felul următor: dacă ucrainienii se retrag din Dombas, încetează războiul, ori un asemenea lucru înseamnă capitularea militară a Ucrainei și cu consecințe foarte grave privind capitularea politică și sigur, fără doar și poate, consecințe economice”, a afirmat Bălăceanu.
Generalul a continuat: „Ca atare, Putin își urmărește scopul său care, în definitiv, îl putem sintetiza în capitularea militară, politică și economică a Ucrainei, ca să treacă la etapa următoare, care va însemna înglobarea Ucrainei în sistemul pe care îl gândește: o uniune statală Federația Rusă, Belarus, Ucraina, eventual Republica Moldova, dincolo de rezultatul alegerilor din septembrie din Republica Moldova.”
El a subliniat că aceste intenții trebuie analizate în contextul strategiei pe termen lung a Rusiei. „Strategia în general a rușilor este pe termen lung și urmăresc nu numai obiective apropiate, urmăresc și obiective în perspectivă, pe termen mediu, pe termen lung, și lucrurile acestea trebuie foarte bine analizate de către noi”, a mai spus generalul.
