Să faci cumpărături în România anului 2026 devine o provocare tot mai mare pentru familiile cu venituri medii și mici. Datele Institutului Național de Statistică arată că inflația alimentară a ajuns la 7,6% în ianuarie, plasând țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, în condițiile în care media europeană a fost de doar 2,5%. Această diferență uriașă se traduce direct în facturi tot mai mari la casa de marcat și în decizii tot mai dificile pentru români.
Cât costă, de fapt, un coș de cumpărături
Un coș de bază pentru o familie de patru persoane, compus din pâine, lapte, ouă, carne, legume, fructe, ulei și produse de igienă, a ajuns să coste aproximativ 1.800 – 2.200 de lei pe lună. Doar câțiva ani în urmă, aceeași listă de cumpărături se încadra în 1.200 – 1.500 de lei. Creșterea este una dramatică și lovește în special familiile cu un singur venit sau cu salarii apropiate de minimul pe economie.
Produsele care s-au scumpit cel mai mult în 2026 sunt carnea de porc și de pui, laptele și derivatele, ouăle și legumele de sezon. O familie cu doi copii ajunge să cheltuiască lunar peste 600 de lei doar pe carne și lactate. Adăugând pâinea și produsele de panificație, unde prețurile au crescut cu peste 10% față de anul trecut, suma totală devine greu de suportat pentru mulți români.
De ce s-au scumpit alimentele
Cauzele sunt multiple și se întrepătrund. Energia scumpă a majorat costurile de producție și de transport, iar aceste creșteri au fost transferate către consumator. Fermierii se plâng de costuri mari cu îngrășămintele și combustibilul, iar procesatorii spun că nu au altă soluție decât să majoreze prețurile. Pe de altă parte, deprecierea leului față de euro a scumpit produsele importate și inputurile agricole achiziționate din străinătate.
Comercianții spun că marjele lor de profit nu au crescut, ci doar s-au adaptat la noile costuri. Cu toate acestea, consumatorii acuză magazinele că profită de context pentru a majora prețurile peste măsură, în special în lanțurile de supermarketuri care domină piața. Diferențele de prețuri între magazine sunt tot mai mari, iar cei care nu compară ofertele ajung să plătească semnificativ mai mult.
Cum se descurcă familiile
Familiile cu venituri mici au început să facă alegeri drastice. Mulți renunță la carne în mai multe zile pe săptămână, înlocuind-o cu produse din făină sau cu legume ieftine. Alții cumpără doar strictul necesar și evită complet produsele de marcă, orientându-se către brandurile proprii ale magazinelor. Reducerea risipei alimentare a devenit o necesitate, nu doar o opțiune ecologică.
Pentru un salariu mediu net de aproximativ 4.500 de lei, cheltuielile cu mâncarea reprezintă acum 40-50% din venit. Adăugând ratele, utilitățile și cheltuielile cu școala, mulți români ajung la finalul lunii fără nicio economie. Situația este și mai gravă pentru pensionari, unde venitul mediu de aproximativ 2.200 de lei nu acoperă decât strictul necesar.
Unde găsești prețuri mai mici
Experții în consum recomandă cumpărăturile din piețe sau de la producători locali, unde prețurile sunt adesea cu 20-30% mai mici decât în supermarketuri. De asemenea, magazinele de tip discounter au câștigat tot mai mult teren, oferind produse de bază la prețuri agresive. Aplicațiile de reduceri și cardurile de fidelitate pot aduce economii de câteva zeci de lei lunar, suficient pentru a face diferența într-un buget strâns.
Un alt sfat este să se cumpere produsele de sezon și să se evite importurile exotice, care sunt semnificativ mai scumpe. De exemplu, legumele românești de toamnă – cartofi, morcovi, ceapă, varză – sunt la prețuri accesibile, în timp ce roșiile sau ardeii din import pot costa dublu.
Perspective
Specialiștii nu sunt optimiști. Inflația alimentară este așteptată să rămână ridicată și în lunile următoare, iar noi scumpiri sunt anunțate la pâine și la produsele lactate. Pentru milioane de români, mersul la cumpărături nu mai este o activitate banală, ci o analiză atentă a fiecărui leu cheltuit. Statul a anunțat compensații punctuale, dar acestea sunt insuficiente pentru a acoperi golul din bugetul familiei.
