În septembrie 2025, România avea 4.692.810 pensionari, cu 3.548 mai mulți decât în august. Pensia medie a fost de 2.773 lei, potrivit datelor oficiale publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Aproape 4,7 milioane de pensionari în România
Datele centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) arată că, în luna septembrie 2025, numărul total al pensionarilor din România a ajuns la 4.692.810 persoane. Comparativ cu luna precedentă, sistemul public de pensii a înregistrat o creștere de 3.548 de persoane, o evoluție care menține trendul ascendent din ultimele luni.
Creșterea numărului de beneficiari este pusă pe seama noilor intrări în sistem, în special a persoanelor care și-au îndeplinit condițiile legale pentru pensionare. România rămâne astfel o țară cu o populație îmbătrânită, iar presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale continuă să fie ridicată.
Valoarea totală a pensiilor, peste 13 miliarde de lei
Potrivit CNPP, valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie 2025 a fost de 13,012 miliarde de lei. Suma reflectă plățile efectuate către toate categoriile de pensionari, inclusiv pensiile pentru limită de vârstă, cele anticipate, pensiile de invaliditate și cele de urmaș.
În contextul recalculărilor aplicate conform noii legislații, sumele plătite lunar sunt mai mari decât în anii anteriori, dar și nevoile sistemului de finanțare sunt în creștere, pe fondul dezechilibrului demografic și al inflației.
Pensia medie este de 2.773 lei la nivel național
Raportul CNPP arată că pensia medie în România a fost de 2.773 lei în luna septembrie. Deși nivelul mediu a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut, diferențele dintre categoriile de pensionari rămân considerabile.
Cei mai vulnerabili sunt pensionarii care au lucrat în agricultură. În această categorie, 544.016 persoane au beneficiat de pensii cu o valoare medie de doar 718 lei, de aproape patru ori mai mică decât media națională.
Peste 3,7 milioane de persoane pensionate la limită de vârstă
Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de pensionarii pentru limită de vârstă. În septembrie 2025, 3.767.083 de persoane primeau pensie pentru această formă, dintre care 2.153.359 sunt femei.
Pentru această categorie, pensia medie a fost de 3.102 lei, peste media generală. Diferența este explicată de perioadele de contribuție mai lungi și de veniturile mai ridicate realizate în timpul activității.
Pensii anticipate și parțial anticipate
CNPP a raportat că 2.945 de persoane au primit pensie anticipată în septembrie 2025. Acestea au beneficiat de o pensie medie de 3.774 lei, cea mai mare dintre toate formele de pensii din sistemul public.
În paralel, 76.386 de persoane au fost în plată cu pensie anticipată parțială, valoarea medie fiind de 2.680 de lei. Aceste cifre indică faptul că persoanele care ies mai devreme din activitate sunt, de regulă, cele cu vechime completă și contribuții substanțiale la bugetul asigurărilor sociale.
Pensii de invaliditate: peste 400.000 de beneficiari
Pentru categoria de pensie de invaliditate, CNPP a înregistrat 402.382 de persoane în plată în septembrie. Pensia medie pentru aceștia a fost de 1.108 lei, una dintre cele mai scăzute din sistem.
Dintre beneficiarii pensiilor de invaliditate, 45.960 de persoane se află în gradul I de invaliditate, având o pensie medie de 967 lei. Acest nivel redus reflectă și dificultățile economice ale persoanelor aflate în incapacitate de muncă totală.
Pensii de urmaș și ajutor social
Datele oficiale arată că 443.916 persoane au beneficiat de pensie de urmaș, cu o valoare medie de 1.500 lei. Categoria include soții supraviețuitori, copiii aflați în întreținerea părinților decedați, dar și alte persoane prevăzute de lege.
Tot în luna septembrie, 98 de pensionari au primit ajutor social, cu o sumă medie de 540 de lei. Acest sprijin financiar este acordat persoanelor cu venituri foarte mici, pentru a atinge nivelul minim garantat stabilit prin legislația în vigoare.
Recalcularea pensiilor și impactul Legii 360/2023
Evoluțiile din sistemul public de pensii sunt strâns legate de implementarea Legii 360/2023, cunoscută drept noua Lege a pensiilor. Actul normativ a introdus formule noi de calcul, care țin cont de contributivitate și de perioadele asimilate.
Procesul de recalculare a început în prima jumătate a anului 2025 și a generat ajustări semnificative în cuantumul pensiilor, în special pentru persoanele cu vechime completă și contribuții constante.
Potrivit autorităților, scopul legii este eliminarea inechităților și asigurarea unei mai bune corelări între contribuție și beneficiu. În același timp, CNPP a avertizat că recalcularea completă va dura până la finalul anului, întrucât volumul de dosare este foarte mare.
Presiunea demografică asupra sistemului public
România se confruntă în continuare cu un dezechilibru demografic major: numărul pensionarilor crește constant, în timp ce populația activă scade. Datele Institutului Național de Statistică arată că raportul dintre angajați și pensionari s-a deteriorat, apropiindu-se de pragul de 1 la 1,2.
Această situație ridică probleme de sustenabilitate financiară pentru sistemul public de pensii. Guvernul a anunțat că va menține măsuri de echilibrare, inclusiv prin posibile ajustări de contribuții și prin încurajarea rămânerii mai îndelungate pe piața muncii.
Diferențe mari între mediul urban și rural
Analiza CNPP relevă și o discrepanță importantă între mediul urban și cel rural. Pensionarii din orașe beneficiază, în general, de pensii mai mari, în timp ce cei din agricultură, majoritar localizați în mediul rural, se află la limita pragului de subzistență.
Această diferență se explică prin tipul de activități, nivelul veniturilor și durata contribuției la sistemul public. În timp ce un pensionar din mediul urban primește în medie peste 3.000 de lei, în rural suma este de câteva sute de lei, potrivit datelor oficiale.
