Mulți au visat să conducă România, dar puțini au și ajuns în cea mai înaltă funcție. Am avut destul de puțini președinți după căderea regimului comunist, cei mai mulți dintre ei având câte două mandate. Dacă îi numărăm, observăm că în 35 de ani de când s-a stins Nicolae Ceaușescu nu s-au făcut mari rocade la Cotroceni.
Nicolae Ceaușescu a fost președintele Republicii Socialiste România în 2 mandate:
9 decembrie 1967-28 martie 1974
28 martie 1974-22 decembrie 1989, ca pe 24 decembrie să fie executat, alături de soția sa, Elena.
Ion Iliescu a avut, în teorie, 2 mandate, 4 aproape în practică:
între 22 decembrie 1989 și 20 mai 1990: Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), un fel de prim-președinte al României postdecembriste, dar înainte de primele alegeri libere;
între 20 mai 1990 și 11 octombrie 1992, dar și între 11 octombrie 1992 și 17 noiembrie 1996: președinte al României;
între 20 decembrie 2000 și 21 decembrie 2004, ultimul mandat.
Președinții pe care i-a avut România, după Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu. 3 decenii de democrație
Între cele două mandate ale lui Ion Iliescu, a venit la conducerea țării Emil Constantinescu. A avut un singur mandat, între 17 noiembrie 1996 și 10 decembrie 2000, fiind al doilea președinte al României post-comuniste.
Al treilea președinte a fost Traian Băsescu, care a avut 2 mandate fragmentate de o suspendare. Astfel, a fost șef la Palatul Cotroceni în următoarele perioade:
21 decembrie 2004-20 aprilie 2007;
23 mai 2007-21 decembrie 2009;
21 decembrie 2009-9 iulie 2012;
27 august 2012-21 decembrie 2014.
În perioadele în care Băsescu nu a fost lăsat să conducă, au fost 2 președinți interimari, cu câte un mandat: Nicolae Văcăroiu: între 20 aprilie 2007 și 23 mai 2007 și Crin Antonescu, între 9 iulie 2012 și 27 august 2012.
Președinți de ultim deceniu, de la Klaus Iohannis la Nicușor Dan. Cine a avut cel mai lung mandat
Cea mai lungă domnie a avut-o Klaus Iohannis, de pe 21 decembrie 2014 pe 12 februarie 2025. A avut două mandate, care ar fi trebuit să ajungă la final în luna decembrie a anului 2024. Ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale, după ce fusese validat turul 1 cu Elena Lasconi și Călin Georgescu, Curtea Constituțională a României a decis să-i prelungească șederea la Cotroceni. Mai mulți politicieni, dar și cetățeni, nu au fost de acord cu decizia. Astfel, fiind pus în fața posibilității de a fi demis, și-a dat demisia.
În locul lăsat liber de Klaus Iohannis a venit Ilie Bolojan, în calitate de interimar, între 12 februarie 2025 și 26 mai 2025. Ultimul președinte ales este cel în funcție, Nicușor Dan, care se află la conducere din 26 mai 2025 până în prezent.
Așadar, după Nicolae Ceaușescu, România a avut doar 5 președinți (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis, Nicușor Dan) și 3 interimari (Nicolae Văcăroiu, Crin Antonescu și Ilie Bolojan).
