În România, mai ales în ultimii ani, numărul escrocheriilor online a crescut uimitor de mult. Oamenii legii abia mai fac față numărului exagerat de mare de plângeri și denunțuri. Să te duci la Poliție să faci toate formalitățile legale pentru a-ți recupera banii durează destul de mult. Totuși, în câte cazuri îți primești sumele înapoi?
Conform datelor statistice oficiale, se pare că doar 4% dintre cazurile de fraude se termină cu un final fericit. Doar în aceste situații sunt găsiți răufăcătorii, pedepsiți, iar banii înapoiați. În rest, chiar și după ani buni, paguba este irecuperabilă.
În aceste condiții, prevenția este sfântă. Cea mai bună variantă este aceea de a fi informat cu privire la noile păcăleli online și să stați la distanță de ele.
Top escrocherii online populare în ultima perioadă. Țepele de care să te ferești, pentru sănătatea buzunarului tău
Escrocheria amoroasă: infractorii se dau drept persoane celebre sau oameni simpli, dar pretind că sunt complet îndrăgostiți de victimă. Folosesc cuvinte dulci și tehnici de manipulare demne de filmele romantice, dar în fapt, sunt doar minciuni. Când simt că bărbatul sau femeia cu care au discutat a prins încredere, apare drama: un accident, o situație dificilă, o mare problemă. Cum scapă? Cu bani de la „partenerul adorat”.
Escrocheria „job-ul pe LinkedIn”: Gruparea Lazarus din Coreea de Nord ar fi pornit acest demers periculos. Hackerii folosesc adrese false pentru pseudo-anunțuri de angajare pe platformă. Scopul este simplu: fură creanțele și accesul, apoi distribuie amenințări informatice. Întreaga poveste începe de la un mesaj care pare a fi o oportunitate de colaborare la o platformă de schimb de criptomonede descentralizată. Finalul: infractorii cibernetici de pe LinkedIn instalează componente suplimentare, care păcălesc mecanismele de securitate. Astfel, este extrem de greu de detectat ce sau cum ți-a încălcat complet intimitatea.
Escrocheria Bursa: În această perioadă, escrocheria „Bursa de Valori București” a făcut mai multe victime în această perioadă, pe modelul altor „țepe” din anii 1990. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) încearcă să combată fenomenul și, în demersul său, a anunțat românii cum acționează escrocii. Categoriile vulnerabile sunt cea mai ușoară țintă, dar și cei care, din neatenție sau nevoie de bani, nu verifică informațiile.
Conform datelor transmise de DNSC, răufăcătorii te pot suna și îți pot spune că sunt de la BVB sau SIF Muntenia. Îți vor spune că oferă dividente corespondente unor acțiuni și îți vor cere mai multe date personale, apoi te vor pune să instalezi mai multe aplicații.
