Pe data de 11 iunie, la aproape două săptămâni de când au decis că nu vor mai fi publice declarațiile de avere, judecătorii de la CCR au venit și cu o justificare. În cadrul unei motivări, au invocat părți din Constituție care ar contraveni cu depunerea actelor din care reieșea cât de bogați sunt cei care ocupă funcții publice. Fragmente din decizie vorbesc despre pericolul inteligenței artificiale, dar și despre dreptul la viața privată.
Pe data de 29 iunie, magistrații au decis că nu mai trebuie să aibă nimeni declarații de avere publice. Decizia a stârnit o adevărată polemică, mai ales pentru că a venit după ce în ultimele luni, s-a tot vorbit despre cât de bogați sunt judecătorii Curții Constituționale. Unii au spus că decizia l-ar avantaja pe Nicușor Dan, care a transmis că va face publică lista sa de sponsori pentru campania electorală de la alegerile prezidențiale. Departe de orice altă ipoteză, a venit și motivarea:
„Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice.
Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, se arată în motivarea Curții.
Cine sunt cei 3 judecători ai CCR care nu au fost de acord cu ascunderea declarațiilor de avere. Vocile lor nu au fost ascultate
Doar 3 judecători ai CCR au transmis că nu vor să devină private declarațiile de avere ale celor care ocupă funcții publice. În opinia lor, nu este în regulă ca doar ANI să aibă acces la ele. Este vorba de Iulia Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochină.
Ținând cont că s-a luat în calcul doar majoritatea, magistrații au stabilit că demersul de publicare a averii înseamnă „diseminare în masă a datelor cu caracter personal” și contravine cu protecția vieții private.
„Livrarea unei asemenea cantități excesive și în masă de date cu caracter personal în spațiul public, pe internet, estomparea scopului urmărit inițial prin provocarea unei forme de curiozitate publică și de lecturare a acestor declarații, expunerea declarantului unei atenții publice nerezonabile, precum și stocarea datelor și declarațiilor de avere pe un interval de timp extensiv pe internet demonstrează cu prisosință că echilibrul care trebuie să caracterizeze relația dintre cele două drepturi fundamentale antereferite este afectat.
Toate acestea relevă o expunere și o diseminare în masă a datelor cu caracter personal pentru un număr considerabil de cetățeni, creând o vulnerabilitate din perspectiva protecției dreptului la viață privată al acestora.
Practic, o bază de date cuprinzând informații sensibile ale cetățenilor este disponibilă oricând, oriunde și oricui, ceea ce echivalează cu înlăturarea de plano a garanției constituționale a protecției datelor cu caracter personal, element intrinsec al substanței dreptului la viață privată al persoanei”, se arată în decizia CCR.
