Într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, moderată de Sorina Matei, judecătoarea Liana Arsenie a abordat mai multe teme sensibile, de la pensiile de serviciu până la documentarul Recorder și ideea unui referendum în justiție.
Liana Arsenie explică de ce pensiile magistraților trebuie privite ca parte a statutului profesional
Una dintre temele centrale ale discuției a fost cea a pensiilor magistraților, subiect aflat de mai mult timp în dezbaterea publică și politică. Președinta Curții de Apel București a susținut că acestea reprezintă o componentă a statutului profesional al magistraților și nu pot fi analizate separat de cadrul juridic european.
„Este o componentă a statutului magistratului, de care vorbește întreaga jurisprudența CJUE. Și spune în mod explicit, inclusiv prin ultima hotărâre din iunie 2025, că statul trebuie să aibă în vedere să asigure magistratului un nivel al pensii cât mai aproape de salarii”, a declarat Arsenie.
În același context, ea a insistat asupra diferenței dintre percepția publică și definiția juridică a acestor venituri după pensionare.
„Pensiile magistraților nu sunt pensii speciale, sunt pensii de serviciu”.
Declarațiile vin în perioada în care reforma pensiilor de serviciu rămâne un subiect de tensiune între instituțiile statului și clasa politică.
Președinta Curții de Apel București pune sub semnul întrebării utilitatea unui referendum în justiție
Judecătoarea Liana Arsenie a comentat și ideea organizării unui referendum privind justiția, exprimând rezerve față de rolul pe care magistrații ar trebui să îl aibă într-un astfel de demers.
„Nu știu dacă o să participe (judecătorii – n.r.). Eu mă întreb care este rolul nostru în acest joc, care este exclusiv politic și pentru capitalizare politică. În momentul în care scoți din conduita unui om responsabilitatea și îl duci în anonimat, indiferent de studii, indiferent de statut profesional, tot ceea ce vei obține nu poate fi folosit ca radiografiind un sistem. Și atunci, în acest context, eu nu știu la ce folosește și cui folosește, de aceea este foarte important ca noi, fiecare judecător, să ne gândim ce căutăm în acest joc. Și dacă este rolul nostru, dacă este locul nostru în acest joc, dacă suntem judecători și avem ca singur reper legea, care este scopul demersului? Care este rațiunea?”, spune Arsenie.
Totuși, aceasta a admis că unii judecători ar putea răspunde pozitiv unei eventuale consultări.
„Din respect pentru funcția prezidențială”, unii judecători „poate vor da curs” referendumului.
Liana Arsenie afirmă că legile justiției nu trebuie schimbate, dar pot fi îmbunătățite
În ceea ce privește cadrul legislativ din domeniul justiției, șefa Curții de Apel București a spus că nu sunt necesare modificări majore, însă anumite ajustări ar putea fi utile pentru funcționarea sistemului.
„Carierele judecătorilor și ale procurorilor trebuie categoric separate, pentru că avem roluri diferite în sistemul judiciar, pentru că judecătorii înfăptuiesc justiția, procurorii apără interesele generale ale statului și ar trebui separate carierele încă de la admiterea în magistratură”, a declarat Arsenie.
Ea a subliniat că separarea ar trebui să înceapă din momentul intrării în profesie.
„Încă de la admiterea în magistratură”.
Discuțiile cu președintele Nicușor Dan au avut loc după apariția documentarului Recorder
Președinta Curții de Apel București a confirmat că a avut o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, în urma apariției documentarului Recorder despre instituția pe care o conduce.
„Am discutat pe situația Recorder, pe toate aceste acuzații care s-au formulat în cadrul materialului Recorder”, a spus aceasta.
Judecătoarea a explicat că a prezentat documente și argumente privind activitatea Curții de Apel București.
„Eu am fost, am prezentat toate doveziile. Aceasta este formația mea profesională, să afirm în fapt și în drept și să aduc dovezi. Am prezentat toate doveziile pe care le-am avut la nivelul Curții. Am justificat toate măsurile de management care s-au luat la nivelul Curții”, a spus șefa Curții de Apel București.
Întrebată despre concluziile președintelui, Arsenie a evitat să ofere o interpretare.
„Dar mă gândesc că în fața evidenței nu poate să fie decât o concluzie”.
Președinta CAB spune că prescripția nu poate fi separată de dreptul la proces echitabil
Judecătoarea a vorbit și despre situațiile în care intervine prescripția, explicând că uneori aceasta apare într-un interval scurt după înregistrarea dosarelor.
„Avem acum pe rol un dosar (…) înregistrat în 2022 pentru fapte din 2006”.
Ea a insistat asupra respectării drepturilor fundamentale în procesul penal.
„Nu putem să abolim dreptul la proces echitabil”.
Liana Arsenie explică rolul procurorului și importanța caracterului nepublic al urmăririi penale
În intervenția sa, judecătoarea a clarificat și diferența dintre rolul procurorului și cel al judecătorului.
„Procurorul este cel care apără interesele generale ale societăți. Procurorul nu este judecător. Procurorul nu stabilește vinovăția, nu dă soluția de condamnare sau de achitare”.
Ea a subliniat că urmărirea penală trebuie să rămână nepublică.
„Urmărirea penală trebuie să fie nepublică”.
În opinia sa, expunerea mediatică prematură poate afecta grav drepturile persoanelor implicate.
„Nu ne permitem să distrugem viețile oamenilor, prezentându-i, spre exemplu, în fața opiniei publice, cu cătușele la mâini sau prezentându-le anatema că sunt vinovați, pentru că oamenii nu știu. Și dacă vedem un om la televizor cu cătușele la mâini și că este inculpat, avem o așteptare. Trebuie să fie neapărat găsit vinovat. Este exclus un astfel de raționament. Nici legea română și nici legile europene nu prevăd așa ceva”, a declarat Arsenie.
Președinta Curții de Apel București respinge acuzațiile din documentarul Recorder și vorbește despre o campanie de discreditare
Judecătoarea a comentat direct acuzațiile privind existența unei atmosfere de presiune în instituție.
„În ceea ce privește teroarea din interiorul CAB de care s-a vorbit în materialul Recorder, aș fi vrut și eu, aș fi așteptat să vină și acele dovezi sau acele împrejurări concrete din care se trage această concluzie. Pentru că am văzut că se spune publicului și se spune auditorului care este concluzia, dar n-am văzut și faptele. În acest context nu pot decât să constat că respectul este o noțiune pe care nu este atât de mult internalizată la nivelul societății românești. Pentru că respect înseamnă încredere, înseamnă chiar și empatie față de cel din fața ta. Am văzut că și această noțiune de empatie este blamată, mai ales de procurorii, în ultimul timp. Din perspectiva strict managerială, nu este niciun element de teroare la nivelul Curții de Apel București. Activitatea Curții de Apel București s-a desfășurat după niște principii de management. În afară de a fi instanță de judecată, orice instanță din această țară este o organizație. O organizație este o instituție, o mașinărie care trebuie să funcționeze. Ca să funcționăm și să funcționeze orice mașinărie, trebuie să fie reguli, trebuie să fie disciplină, trebuie să avem niște principii de management”, a declarat șefa Curții de Apel București.
Ea a susținut că documentarul ar reprezenta o acțiune de discreditare.
„Un material de presă, o investigație, este interesată de aflarea adevărului și de cealaltă parte”, însă „materialul Recorder s-a erijat mai degrabă într-un act de acuzare, formulat la adresa sistemului judiciar și, cu precădere, a conducerii Curții de Apel”.
Judecătoarea a afirmat că documentarul Recorder a fost „o campanie de decredibilizare” și a invocat „o tactică politică foarte bine pusă la punct” prin care „decredibilizezi anumite instituții ale statului”.
Ea a adăugat că astfel de demersuri „nu ajung decât să destabilizeze statul”.
Referindu-se la reacțiile politice după apariția materialului, Arsenie a declarat că „a fost o acțiune foarte promptă” și că „niciodată factorul politic (…) nu au validat cu atâta siguranță, cu atâta certitudine și cu atâta rapiditate un astfel de demers”.
Întrebată despre posibilele motive ale acestor reacții, judecătoarea a spus:
„Dacă am avea o putere judecătorească consolidată, dacă am avea practică judiciară unitară, dacă am avea termene rezonabile de soluționarea cauzelor, atunci cetățenii ar fi mulțumiți (…) și poate clasa politică n-ar mai avea pe cine să dea vina”.
