Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului o scrisoare oficială prin care informează că a aprobat intrarea și staționarea pe teritoriul României a Forței de reacție a NATO, cunoscută sub numele de Allied Reaction Force (ARF). Decizia a fost luată la propunerea prim-ministrului, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Documentul prezidențial stabilește că această aprobare vizează anul 2026 și se referă atât la posibilitatea dislocării ARF pe teritoriul României, cât și la tranzitarea teritoriului național de către această structură militară, dacă situația de securitate o va impune.
Potrivit scrisorii trimise Legislativului, măsura este una preventivă și are rolul de a permite reacția rapidă a Alianței Nord-Atlantice în eventualitatea unei crize majore de securitate care ar putea afecta independența sau suveranitatea României.
Președintele Nicușor Dan explică rolul strategic al Forței de reacție NATO
În documentul transmis Parlamentului, șeful statului explică faptul că Allied Reaction Force reprezintă o capabilitate strategică multinațională și multidomeniu, aflată la dispoziția comandantului suprem al forțelor aliate din Europa.
Această structură militară poate fi dislocată într-un interval foarte scurt pentru a răspunde unor situații de criză.
Președintele României precizează în scrisoare:
„Începând din luna iulie 2024, ARF a înlocuit Forţa de Răspuns a NATO (NRF), constituind principalul pachet de forţe cu nivel ridicat al capacităţii de luptă, disponibil pentru angajare în interiorul sau în afara zonei de responsabilitate a SACEUR. În situaţia apariţiei premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei sau suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic (NAC) poate lua decizia dislocării pe teritoriul României inclusiv a ARF, alături de forţele prevăzute în Planul Regional de Sud-Est, în scopul dezamorsării crizei şi/sau descurajării escaladării acesteia”.
Conform explicațiilor din document, Allied Reaction Force este o forță militară capabilă să fie mobilizată în maximum zece zile pentru a asigura un răspuns imediat la amenințări la adresa Alianței.
Structura este coordonată de Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), poziție cheie în arhitectura militară a NATO.
NATO poate decide dislocarea forțelor în România în cazul unei crize
Scrisoarea prezidențială subliniază că decizia de dislocare a ARF nu aparține României în mod unilateral. Aceasta poate fi luată de Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism decizional al NATO.
În cazul apariției unei crize majore de securitate, acest organism poate decide dislocarea pe teritoriul României a Forței de reacție NATO, împreună cu alte structuri militare prevăzute în planurile regionale ale Alianței.
Documentul prezidențial arată că aceste forțe pot avea rolul de a stabiliza situația sau de a descuraja escaladarea unei crize.
Totodată, scrisoarea explică faptul că modul în care ARF ar putea fi dislocată depinde de decizia comandamentului militar al NATO.
Președintele Nicușor Dan precizează în document:
„În funcţie de decizia SACEUR, dislocarea pe teritoriul naţional a ARF poate să includă Forţa de Reacţie în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, stabilite ad-hoc, în funcţie de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi/sau operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”.
Această formulare arată că structura dislocată ar putea varia, în funcție de natura crizei și de planurile operaționale stabilite la nivelul Alianței.
Autoritățile române trebuie să pregătească din timp sprijinul pentru forțele NATO
Scrisoarea transmisă Parlamentului explică și rolul autorităților române în eventualitatea dislocării ARF pe teritoriul național.
Potrivit documentului, statele de tranzit sau de destinație au responsabilitatea de a planifica și de a aplica măsuri care să faciliteze dislocarea rapidă a forțelor NATO.
Președintele României explică acest mecanism în scrisoare:
„Statele de tranzit sau de destinaţie planifică şi pun în aplicare, din timp, măsurile convenite privind acordarea sprijinului naţiunii gazdă, în scopul facilitării dislocării ARF. Aceste măsuri se planifică la nivel naţional în consultare cu autorităţile NATO competente şi implică demersuri naţionale derulate la nivel interministerial şi interinstituţional, în cadrul mecanismelor de cooperare instituite potrivit legii”.
Acest tip de sprijin este cunoscut în terminologia NATO drept „host nation support”. El include logistică, infrastructură militară, facilități de transport, comunicații și alte resurse necesare pentru desfășurarea operațiunilor militare.
Implementarea acestor măsuri implică cooperarea mai multor instituții ale statului român, inclusiv ministere și structuri administrative.
Decizia a fost luată în baza legii privind prezența forțelor armate străine
În scrisoarea transmisă Parlamentului, șeful statului explică și cadrul legal în baza căruia a fost luată această decizie.
Președintele Nicușor Dan subliniază că aprobarea intrării și staționării Forței de reacție NATO a fost făcută în conformitate cu legislația națională.
În document se arată:
„Drept urmare, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea Prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de reacţie NATO (Allied Reaction Force – ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către aceasta, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2026”.
Documentul mai prevede și mandatul acordat ministrului Apărării Naționale.
Conform scrisorii prezidențiale, acesta va putea aproba eventuale modificări în structura sau compunerea Forței de reacție NATO, în funcție de planificările transmise de NATO pentru anul 2026.
Președintele României precizează în finalul documentului:
„Am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de reacţie NATO (Allied Reaction Force – ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către aceasta, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2026, precum şi mandatarea ministrului apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura sau compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026”.
Scrisoarea prezidențială are rol informativ și face parte din procedura instituțională prevăzută de lege pentru gestionarea prezenței forțelor armate străine pe teritoriul României.
