La nouă ani de la tragedia din clubul Colectiv, situaţia din România este una cu adevărat îngrijorătoare. Nimic nu pare să se fi schimbat, în ciuda promisiunilor făcute de autorităţi după moartea a 64 de oameni şi rănirea a altor 150.
Pe 30 octombrie 2015 trupa rock Goodbye to Gravity îşi lansa noul album în clubul din centrul Bucureştiului în faţa a 300 de persoane. Un incendiu izbucnit din cauza unor artificii a ucis pe loc 27 de tineri, în timp ce alţi 37 s-au stins pe rând în săptămânile care au urmat din cauza rănilor, dar mai ales a infecţiilor luate din spitalele româneşti.
Un supravieţuitor şi-a luat viaţa doi ani mai târziu măcinat de durere şi traumă. Lista dureroasă a incendiului din Colectiv continuă cu 150 de persoane care au rămas mutilate pe viaţă din cauza nepăsării şi inconştienţei. După tragedie, autorităţile române au promis schimbarea legislaţiei cu privire la autorizaţiile de funcţionare la incendii, dar şi înfiinţarea a patru centre în toată ţara pentru marii arşi.
Nouă ani de la tragedia din clubul Colectiv
La nouă ani de la tragedia din clubul Colectiv, însă, lucrurile sunt îngrijorătoare! Promisiunile Guvernului au rămas… promisiuni. Momentan, România are doar 34 de paturi pentru situaţii de acest fel, localurile sub 200 de metri pătraţi pot funcţiona fără autorizaţie de securitate, iar cele mai multe instituţii nu deţin acest act emis de ISU.
Statul român a rezolvat problema marilor arşi cu un protocol de colaborare cu spitalul Regina Astrid din Bruxelles, unul dintre cele mai importante din Europa, abia în 2023. Desigur, românii îşi pun întrebarea normală, de altfel: “Ce s-ar întâmpla în cazul unui incendiu puternic?”.
Supravieţuitorii tragediei din Colectiv au rămas cu trauma, cu urmele flăcărilor pe corp, cu durerea.
„Vor veni cutremure, incendii, crize, războaie. Iar cetățenii vor fi în fața lor tot aproape singuri. România a distrus (prin acțiunile Ministerului Sănătății) legislația care preciza normele și standardele legale (de inspirație Europeană, aprobate în 2017) care ar fi trebuit să stabilească modul în care trebuie îngrijiți pacienții cu arsură severă în România.
Au coborât standardele cu scopul de a aduce, din pix, în situația de legalitate unitățile spitalicești neconforme care erau obligate zi de zi, prin lipsa investițiilor și proastă finanțare, să trateze arșii în condiții precare și periculoase”, declară acum și Mihai Grecea”, a spus Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului.
O lună în comă, două luni şi jumătate petrecute în spital, 12% şanse de supravieţuire. Cifrele au fost dure pentru Mihai, care a fost considerat un miracol, arsurile sale pulmonare fiind dintre cele mai grave.
Cei rămaşi în urmă, despre nepăsarea autorităţilor
Eugen Iancu este un tată rămas fără fiu. Alexandru avea 22 de ani când s-a stins pe un pat în Spitalul Sfântul Ioan din Bucureşti din cauza a cinci infecţii nosocomiale luate din salon. În memoria copilului său, dar şi în speranţa de a schimba ceva a înființat Asociația Colectiv GTG 3010, care și-a propus să monitorizeze anchetele care au urmat tragediei și să îi sprijine pe supraviețuitori.
A încercat chiar să construiască un centru pentru tratarea marilor arşi cu banii obţinuţi din donaţii, dar nu a reuşit.
“Nu mai vorbește nimeni despre Colectiv. Ne caută din ce în ce mai puțină lume. Nici nu se mai comunică ce se întâmplă cu pacienții arși. Săptămâna trecută, un tânăr s-a electrocutat la Iași. Nu știe nimeni ce s-a întâmplat cu el. A fost transferat? Nu a fost transferat?
Suntem într-o țară în care, după 9 ani de zile, nu avem nici măcar o secție pentru mari arși! O secție construită într-un spital. Nu mai vorbesc de un centru de mari arși! Cum e posibil ca în nouă ani să nu faci nimic?”, se întreabă Eugen Iancu, conform HotNews.
Citeşte şi Ce s-a întâmplat cu ultimul supraviețuitor al trupei Goodbye to Gravity din Colectiv
