Președintele SUA Donald Trump a aprobat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând direct giganții energetici Rosneft și Lukoil. Măsurile, pregătite de luni de zile, marchează prima acțiune economică dură împotriva Moscovei în actualul său mandat și vin după ce liderul de la Casa Albă a decis că Vladimir Putin „trage de timp” în negocierile privind războiul din Ucraina.
Un moment de cotitură în relația Trump – Putin
Administrația de la Washington a anunțat în această săptămână sancțiuni directe împotriva industriei petroliere ruse. Țintele principale sunt Rosneft și Lukoil, doi dintre cei mai mari actori din exporturile energetice ale Federației Ruse. Măsurile reprezintă prima lovitură economică de acest tip aplicată Moscovei în actualul mandat al președintelui american Donald Trump.
Decizia vine după luni de ezitare strategică. Trump și-a construit în mod deschis imaginea de negociator capabil să „oprească războiul din Ucraina”, iar până acum a evitat sancțiunile energetice directe, mizând pe discuții personale cu Vladimir Putin și pe presiunea diplomatică asupra Kievului pentru concesii. Administrația americană a admis însă că această abordare nu a produs încetarea focului.
Potrivit relatărilor interne citate de The Wall Street Journal, răbdarea președintelui american s-a terminat după ce a concluzionat că Putin „trage de timp”, refuză să accepte un acord real și continuă atacurile în Ucraina. Ultimele lovituri rusești cu rachete și drone au vizat inclusiv clădiri civile, între care o grădiniță, fapt care a fost văzut la Washington drept încă o dovadă că presiunea militară rusă nu scade.
Trump a anulat recent un summit planificat cu Putin la Budapesta, pe care l-a considerat „o pierdere de timp”, semnalând pentru prima dată explicit că nu mai crede în utilitatea discuțiilor bilaterale directe, fără presiune economică.
„Astăzi a fost ziua în care a decis să facă ceva”
Surse oficiale citate de Wall Street Journal descriu un proces de decizie accelerat și foarte personalizat. Casa Albă a lucrat, împreună cu Trezoreria SUA, de luni de zile la trei scenarii de sancțiuni împotriva Rusiei: unul dur (care viza inclusiv conducerea politică rusă la nivel înalt și infrastructura financiară a Kremlinului), unul intermediar (țintit pe energie), și unul mai limitat.
Trump a ales varianta de mijloc. A cerut oficial secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să pregătească sancțiuni asupra companiilor petroliere ruse, cu blocarea activelor și interzicerea tranzacțiilor americane cu filialele acestora.
Înainte de a lua decizia finală, Trump a cerut acordul echipei sale de securitate națională, inclusiv al secretarului de Stat Marco Rubio și al secretarului Apărării Pete Hegseth. Amândoi au susținut măsura.
„Președintele a spus de luni de zile că la un moment dat va trebui să facă ceva dacă nu vedem progres către un acord de pace. Astăzi a fost ziua în care a decis să facă ceva”, a declarat Rubio, confirmând că obiectivul politic rămâne același: forțarea Rusiei la masa negocierilor privind Ucraina.
Trump însuși a formulat decizia ca pe o reacție la frustrarea acumulată: „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații bune, dar apoi nu se ajunge nicăieri”, a spus acesta.
Ce lovesc sancțiunile, concret
Sancțiunile americane anunțate în 22-23 octombrie 2025 blochează activele Rosneft și Lukoil sub jurisdicție americană, interzic companiilor din SUA să facă afaceri cu acestea și amenință cu sancțiuni secundare entitățile care facilitează comerțul cu petrol rusesc.
Acesta este un pas sensibil, pentru că petrolul și gazele sunt, de fapt, coloana vertebrală financiară a Federației Ruse. Bugetul de război al Moscovei depinde masiv de veniturile din exporturile energetice. Oficialii administrației americane spun că lovirea pieței petroliere ruse înseamnă lovirea directă a capacității Kremlinului de a finanța ofensiva militară.
Efectul a fost imediat vizibil în piețele globale. Prețul petrolului Brent a crescut cu aproape 6%, până la aproximativ 66 de dolari pe baril, iar bursele europene de energie au reacționat pozitiv: indicele FTSE 100 a urcat la un nou maxim istoric, alimentat de creșterea acțiunilor marilor companii petroliere occidentale.
În același timp, piețele rusești au scăzut, iar indicii bursieri MOEX și RTS au înregistrat corecții de peste 3%.
Reacția lanțului logistic energetic global a venit aproape instantaneu. Potrivit oficialilor americani, unele rafinării din India au început să își reevalueze furnizorii de țiței, iar companii petroliere de stat din China au suspendat temporar achizițiile de petrol rusesc, pentru a evita riscul de sancțiuni secundare.
Dacă aceste repoziționări comerciale – India și China sunt printre cei mai mari cumpărători ai petrolului rusesc – se păstrează, Rusia riscă nu doar presiune financiară, ci și pierderi rapide de cashflow. Asta înseamnă risc pentru rubla rusească, pentru balanța comercială a Moscovei și pentru capacitatea Kremlinului de a-și menține cheltuielile militare la nivelul actual.
Trump vrea imaginea de „pacificator global”
Casa Albă vinde aceste sancțiuni ca parte a strategiei lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina fără escaladare militară directă cu Rusia. Surse de la Washington spun că președintele consideră în continuare că poate negocia ceva ce el numește „încetarea focului”, după modelul acordului de pauză a focului din Fâșia Gaza, pe care l-a prezentat drept un succes diplomatic personal.
Trump a repetat în campania prezidențială din 2024 că poate „încheia războiul în prima zi a mandatului”. Această promisiune nu a fost îndeplinită. După luni de încercări de a-l convinge pe Putin să accepte parametri de negociere și după presiuni și asupra Kievului pentru concesii teritoriale, războiul continuă.
În acest sens, sancțiunile împotriva Rosneft și Lukoil sunt prezentate ca dovada că Washingtonul nu mai acordă Moscovei timp nelimitat. „Am simțit că era momentul. Am așteptat mult timp”, le-a spus Trump reporterilor.
Dar în același timp, președintele american transmite că sancțiunile nu sunt un scop în sine. „Sperăm să nu fie nevoie să rămână mult timp. Sperăm ca războiul să se încheie”, a spus Trump, lăsând deschis canalul politic către Kremlin.
Ce NU a folosit încă Trump
Administrația americană are pe masă instrumente mai dure, pe care, cel puțin deocamdată, nu le-a aplicat:
– Sancțiuni secundare extinse care să lovească nu doar companiile ruse, ci orice firmă străină care are relații comerciale cu aceste companii și cu livrările lor petroliere. Asta ar pune presiune directă pe actori-cheie din India, China și Orientul Mijlociu.
– Măsuri împotriva „flotei fantomă” de petroliere vechi, neasigurate clasic, folosite de Moscova pentru a ocoli restricțiile occidentale privind exporturile maritime de țiței. Experții citați de presa americană spun că, dacă SUA ar lovi această flotă cu sancțiuni financiare și de asigurare, costul de export pentru Rusia ar crește brusc.
– Trimiterea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Fostul trimis special al administrației Trump pentru Ucraina, Kurt Volker, spune că asta ar reprezenta un salt calitativ al sprijinului militar direct și ar pune presiune tactică pe forțele ruse din teren, dincolo de instrumentul strict economic al sancțiunilor.
Mesajul transmis în prezent de Casa Albă este că aceste măsuri rămân pe masă. Oficialii americani descriu sancțiunile curente ca pe un „avertisment serios”, nu neapărat ca pe pasul final.
Se schimbă relația SUA – Rusia?
Semnele de răcire sunt deja publice. În iunie, la summitul NATO, Trump a criticat refuzul lui Vladimir Putin de a opri războiul, numindu-l „greșit”. La ultima discuție telefonică dintre cei doi, convorbirea a fost semnificativ mai scurtă și „fără căldura” din dialogurile lor anterioare, potrivit unui oficial de rang înalt din administrația de la Washington.
În paralel, europenii au început să-și alinieze propriile măsuri. Uniunea Europeană a anunțat restricții suplimentare asupra gazului lichefiat din Rusia și sancțiuni împotriva unor rafinării chineze despre care Bruxelles consideră că ajută Moscova să ocolească sistemul de control occidental.
Pe scurt, Washingtonul nu mai mizează doar pe diplomația personală Trump–Putin. Intrăm într-o fază de presiune economică coordonată SUA–UE, cu efect direct asupra veniturilor energetice ale Rusiei.
Care este miza politică pentru Trump
Pentru Donald Trump, acest moment e dublu. În plan extern, sancțiunile sunt o încercare de a forța Kremlinul să accepte negocieri reale privind Ucraina. În plan intern, Casa Albă încearcă să fixeze imaginea președintelui ca „pacificatorul” care îi poate impune lui Putin costuri și, în același timp, poate evita escaladarea militară directă a SUA în conflict.
Andrew Weiss, vicepreședinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace, sintetizează dilema: fie asistăm la o schimbare reală de strategie, fie este vorba doar de o mișcare menită să transmită nemulțumirea față de lipsa de cooperare a Rusiei pe linia diplomatică.
Traducere în limbaj politic: Trump încearcă să demonstreze că e dispus să „pedepsească” Moscova, fără să renunțe la ideea că doar el poate aduce pacea.
Următoarea etapă logică a subiectului este dacă sancțiunile asupra Rosneft și Lukoil vor rămâne singurul instrument sau dacă Washingtonul va trece și pe zona militară – inclusiv furnizarea de armament cu rază lungă Ucrainei, pas care ar marca un salt de la presiunea economică la constrângere strategică.
