În vremea în care românii aveau salarii de 1.200 de lei, „Faraoana” încasa nu mai puțin de 5.900 de lei pentru funcția sa de director al ICECHIM - ”Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie”. La veniturile lunare primite de Elena Ceaușescu în 1989, se adaugă încă 14.900 de lei pentru funția de prim viceprim-ministru. Astfel, ajungea să aibă un venit brut de 20.800 de lei!
Bineînțeles, soții Ceaușescu primeau și multe „atenții”, atât de numeroase încât a fost nevoie de doar 10 săli de la Muzeul Național de Istorie pentru a le expune.
Elena Ceaușescu, cea dintâi savantă a țării, cu 4 clase
Lenuța Petrescu, așa cum o chema înainte de căsătorie, a rămas în istorie din multe motive. Unul dintre ele este că și-a „tăiat” 3 ani din buletin pentru a ascunde faptul că a mers la școală de la vârsta de 7 ani. Documentele oficiale arată că a făcut doar 4 ani de „carte”, chiar dacă era dintr-o familie bună. Tatăl său era agricultor, iar mama sa făcea curățenie pentru oameni înstăriți.
Norocul său a fost că iubita fratelui a adus-o în Partidul Comunist, unde l-a și cunoscut pe Nicolae Ceaușescu. Dictatorul a iubit-o atât de mult încât a plecat inclusiv de la Penitenciarul Jilava pentru a se vedea cu ea, pentru câteva ore.
Propaganda comunistă spunea că în perioada 1944-1957, Elena Ceaușescu fusese laborant al ICECHIM. De asemenea, în 1959 figurează ca „absolventă” a facultății de Chimie din cadrul Politehnica București. În 1964 devine și director al institutului și și-a făcut o carieră de savantă.
CITEȘTE ȘI: Adevărul a ieșit la iveală! Ce studii avea Elena Ceaușescu și cum a reușit să păcăleasacă pe toată lumea
Prima doamnă a României ajunsese mai puternică decât președintele
În anul 1980, Elena Ceaușescu a dat un ordin prin care toate aspectele importante din România să ajungă mai întâi la ea, apoi la Nicolae Ceaușescu. Aprobarea sa ajunsese să fie mai valoroasă decât cea a dictatorului.
Odată cu avântul său în politică și cu ocuparea funcției de prim vicepriministru, ajunsese la nivelul la care nu dădea mâna cu nimeni. De asemenea, politicienii nu aveau voie să vorbească în jurul său, decât dacă „Cenușăreasa de Dâmbovița” le permitea.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV 32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989: Cum a evoluat datoria externă a României, după uciderea cuplului dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu
