Ce șanse are tezaurul dacic să scape de topire. Un faimos detectiv olandez explică de ce vânzarea comorilor de patrimoniu este aproape imposibilă

Autor: Andreea Vlad

Publicat: 28-01-2025 21:31

Actualizat: 28-01-2025 21:40

Article thumbnail

Sursă foto: Shutterstock

România este într-o cursă contra cronometru pentru recuperarea tezaurului dacic furat de la Muzeul Drents din Assen (Olanda). Orice întârziere poate fi fatală, căci hoților le este foarte greu, aproape imposibil să vândă piesele de colecție, consideră renumitul detectiv de artă olandez Arthur Brand. Potrivit acestuia, că ipoteza unui furt la comandă este improbabilă.

Într-un interviu acordat Radio România Cultural, detectivul Arthur Brand a explicat că piesele de tezaur furate din muzeul olandez - coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice - nu vor putea fi vândute.

„Pe piața neagră nu se fac comenzi, așa cum vezi în filme”

În opinia expertului olandez, autorii jafului de proporții de la Muzeul Drents (foto) vor avea mari probleme dacă vor încerca să vândă obiectele de tezaur furate, căci acestea, în special coiful de la Coțofenești, sunt foarte cunoscute la nivel global. Pentru un eventual cumpărător, riscurile sunt foarte mari, a comentat detectivul.

muzeul Drents

„În realitate, pe piața neagră nu se fac comenzi, așa cum vezi în filme. În cazul de față, au furat coiful poate cu ideea că îl pot vinde. Dar nu vor reuși, pentru că vorbim de un obiect atât de cunoscut la nivel mondial, o piesă foarte frumoasă și importantă. Nimeni nu va dori să o cumpere, pentru că dacă o cumperi, nu o poți arăta prietenilor, nu o poți vinde, nu o poți lăsa copiilor tăi. Nu cred că vor găsi un cumpărător”.

CITEȘTE ȘI: Tezaurul dacic face prima victimă. Eternul director al Muzeului Național de Istorie a fost demis, după ce a refuzat să-și dea demisia de onoare

De ce este mare tentația de a topi piesele furate

Expertul apreciază că hoții nu vor reuși să vândă piesele și vor fi foarte tentați să le topească, așa cum s-a întâmplat în Germania, în 2017, anul unui alt jaf de proporții, considerat chiar „jaful secolului”. În acel an, dintr-un muzeu din Berlin a fost sustrasă a doua cea mai mare monedă de aur din lume, cu o greutate de peste 100 de kilograme. Moneda, numită „Marea frunză de arțar”, avea o valoare estimată la 3,75 milioane de euro. Moneda canadiană a fost imprimată cu imaginea Reginei Elisabeta a II-a. „Din păcate, hoții au topit-o”, a mai spus specialistul.

În viziunea detectivului olandez de artă, cea mai eficientă metodă de a rezolva jaful ar fi oferirea unei recompense. Expoziția „Dacia, imperiul aurului și al argintului” era asigurată pentru 30 de milioane de euro de o firma de asigurări olandeză, iar Arthur Brand recomandă acesteia să ofere o recompensă.

„Nu poți înlocui astfel de obiecte, nici măcar cu bani, dar poate compania de asigurări va oferi o recompensă, poate vor spune: «Uite, dacă ai informații, îți oferim 100.000 de euro». Cred că ar fi o idee bună, pentru că atunci poate cineva va vorbi”.

CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu, acuzații dure la adresa autorităților din Olanda. Despăgubirile uriașe pe care premierul vrea să le solicite după furtul tezaurului românesc din Muzeul Drents

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconWhatsApp IconTelegram IconYouTube Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri